Destin sub semnul Călușului. Povestea lui Ilie Brăileanu, maestrul care a dus tradiția oltenească pe culmile lumii: „Într-un fel, a fost un semn dumnezeiesc”

Există oameni a căror viață pare scrisă de un scenarist divin. Iar destinul lui Ilie Brăileanu este, fără îndoială, unul dintre acestea. Născut în tradiția bogată a județului Olt, maestrul călușar a devenit un adevărat simbol cultural, o punte între generații și un ambasador neobosit al acestui dans ritualic, emblematic pentru sud-vestul ţării.

Povestea lui nu este doar despre pași de dans și bătăi din pinteni, ci despre o viață întreagă dedicată păstrării unei energii primordiale, a unei tradiții care, conform spuselor sale, „curge prin vene”.

Vâlcele (Olt), tărâmul Căluşului oltenesc

Debutul lui Ilie Brăileanu pe scena culturală a țării a fost absolut neconvențional. La vârsta de doar trei ani și jumătate, fără o pregătire formală, copilul de atunci a reușit să impresioneze o întreagă audiență.

„Mărturisesc că nu-mi aduc aminte cu exactitate, la trei ani și jumătate, cum am început. Dar ceea ce știu este că am învățat Călușul de la fratele meu, Marcel Brăileanu, foarte bun și virtuos călușar de la Vâlcele”, a declarat Ilie Brăileanu.

Totul a început „din greșeală”, în timpul unei serbări școlare. Micul Ilie, Iliuţă, a fost solicitat de un alt virtuoz al Căluşului Oltenesc, coregraful Nichita Dragomira.

 „Părinții mei, fiind agricultori, plecau la câmp, nu aveam cu cine să stau acasă și fratele meu mă lua cu el la școală. Nu prea suportam să stau în clasă cu el și atunci rămâneam cu Nichita Dragomira, care era profesor de sport la Vâlcele. Şi ca să-mi dea mingea de fotbal, mă punea să fac o figură de Căluș pe care mi-o arătase fratele meu.

Și la serbarea de la sfârșit de an, l-a trimis pe fratele meu acasă să mă îmbrace. Părinții mei nu erau acasă, mi-a pus niște bete, m-am încăţat cu niște sandale, niște romane, și îmi povestesc ei că era foarte multă lume în Caminul Culturat de la Vâlcele şi nu mă vedeam de pe scenă şi atunci au pus două scauri, Nichita Dragomira m-a ținut de mână și am început să joc Călușul. Și avem o fotografie din ziua respectivă, făcută undeva la un prun în fața magazinului de la Vâlcele”, își amintește acesta.

Micul căluşar din Olt, imaginea României în lume

Ulterior, o fotgrafie făcută cu cei doi căluşari a devenit baza unei imagini iconice. Este vorba despre o imagine, surprinsă în 1969 la Pădurea Sarului de un fotoreporter din Pitești. Imaginea cu cei doi a devenit o carte poștală circulată în toată țara și preluată inclusiv de ONT (Organizația Națională de Turism) pentru promovarea României în străinătate.

„Probabil că a fost un semn dumnezeiesc, pentru că inclusiv viața mea și a lui Nichita Dragomira a fost legată de Căluș. Călușul ne-a influențat întreaga viață”, a mai declarat Ilie Brăileanu.

Drumul spre performanță: Somn prin geamantane și virtuozitate

După acel debut, viața lui Iliuță Brăileanu s-a transformat într-un șir nesfârșit de repetiții și turnee. Vâlcele, localitatea sa natală, era cunoscută pentru cea mai valoroasă formație de călușari din România. Aceasta era condusă de legendarul vătaf Marin Diță. Pentru un copil, viața de artist nu era una simplă, dar era una plină de pasiune.

„Plecam două, trei zile și nu puteai să iei un copil de patru, cinci ani. Așa că maică-mea m-a însoțit întotdeauna în toate turneele. Pentru că eram mic, patru ani, cinci ani, spectacolele erau de la 12.00 noaptea”, a povestit Ilie Brăileanu.

Dificultățile copilăriei de artist erau uitate imediat ce începea muzica.

„Îmi povesteau cei de la Junii Sibiului că dormeam prin geamantane de la 21.00 la 23.00, apoi mă trezeau: «Gata, Iliuță!». Începea muzica și intram în scenă”, a mai adăugat maestrul.

De-a lungul anilor, Brăileanu a lucrat cu mari coregrafi. Printre aceştia se numără Tita Sever, Puiu Vasilescu sau maestrul Polevas, consolidându-și tehnica și viziunea artistică. Mentorul său rămâne însă Nichita Dragomira, cel care i-a deschis calea către coregrafie.

 „Călușul reprezintă lupta dintre bine și rău”

Dincolo de spectacolul vizual, Călușul poartă o încărcătură simbolică și spirituală greu de descris în cuvinte. Pentru Ilie Brăileanu, acest dans nu este doar o înșiruire de figuri acrobatice, ci o forță vie.

„Acest joc, Călușul, reprezintă de fapt lupta dintre bine și rău. El are niște puteri miraculoase”, afirmă cu convingere cel care a purtat costumul de călușar pe scenele din China, Japonia și întreaga Europă.

Brăileanu susține că reacțiile publicului internațional sunt dovada puterii universale a acestui dans. Este vorba despre oameni care nu cunoșteau deloc semnificația ritualului.

„Mi-am pus întrebarea de ce, în turneele pe care le-am făcut în China, în Japonia, în toate țările din Europa, după ce evoluăm noi, călușarii, se lăsa liniște în picioare și ne ovaționa”, a povestit Ilie Brăileanu.

Explicația, crede el, stă în energia pură transmisă de dansatori.

„Energia pe care o transmitem, muzica, pe care o transmiteam noi, virtuozitatea noastră și acel «Ce» care e dat de la Dumnezeu, care este inexplicabil, pe care nu putem să-L definim. Transmiteam această energie spectatorilor și se ridicau în picioare”, a declarat Ilie Brăileanu.

Această experiență l-a convins că există sentimente primare, comune întregii umanități, indiferent de cultură sau naționalitate.

„Sunt convins că există dansuri în fiecare țară, în fiecare cultură, care scot în evidență acest element de bază al existenței primordiale”, a conchis maestrul, cel care astăzi pune bazele Festivalului „Călușul Românesc”, unde sute de copii din țară și diaspora vin să învețe tainele acestui joc legendar.

Slatina, capitala călușului: 26 de ani de tradiție și continuitate culturală

În acest an, în perioada 10 – 14 iunie 2026, municipiul Slatina devine centrul național al folclorului. Urbea găzduieşte cea de-a XXVI-a ediție a „Călușului Românesc”. Acest eveniment cultural de amploare transformă Parcul Tineretului și sala de spectacole a Palatului Copiilor „Adrian Băran” în scene vibrante pentru peste 2.000 de tineri dansatori din România și străinătate.

Caracterul internațional al ediției este subliniat de prezența grupului „Awane D’Afrique” din Casablanca, Maroc, și a Ansamblului „Lăpușnița” din Hâncești, Republica Moldova, alături de ansambluri din peste 30 de localități ale județului Olt.

Ilie Brăileanu evidențiază evoluția remarcabilă a proiectului.

„Pășim cu această ediție în al doilea sfert de secol în care ne aflăm cu organizarea Concursul național al copiilor «Călușul Românesc» de la Slatina. Suntem la a 26-a ediție și mi-aduc aminte că am început cu 250 de participanți. Şi iată-ne acum la peste 2.000 de participanți”, spune el.

Evenimentul, finanțat de Consiliul Județean Olt, include tradiționala paradă a portului popular pe arterele orașului și un spectacol extraordinar. Spectacolul va fi susținut duminică, 14 iunie, alături de Ansamblul Profesionist „Doina Oltului”.

„Concursul Național al Copiilor «Călușul Românesc» reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente dedicate promovării și conservării tradițiilor populare românești în rândul tinerei generații”, a subliniat Ilie Brăileanu.

Accesul publicului la toate momentele festivalului este gratuit, comunitatea fiind invitată să celebreze identitatea națională.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!