La 25 de ani de la 11 septembrie, frica s-a mutat în interior. De ce se tem acum americanii

Un sondaj Reuters/Ipsos realizat înaintea împlinirii a 25 de ani de la atacurile din 11 septembrie arată că majoritatea americanilor consideră extremismul intern o amenințare mai serioasă decât terorismul venit din afara țării. Potrivit cercetării, 61% dintre americani spun că extremiștii interni reprezintă un pericol mai mare. În timp ce 34% consideră mai gravă amenințarea reprezentată de extremiștii din străinătate.

Violența aleatorie rămâne principala temere

Atunci când întrebarea se referă la cea mai importantă amenințare pentru siguranța oamenilor obișnuiți, actele aleatorii de violență ocupă primul loc. 42% dintre respondenți indică astfel de acte, inclusiv atacurile armate în masă.

Pe locul următor se află terorismul intern, menționat de 33% dintre cei chestionați. Doar 20% consideră că terorismul provenit din străinătate reprezintă principala amenințare.

Rezultatele sunt foarte diferite față de cele înregistrate într-un sondaj Reuters/Ipsos din 2013. La acel moment, 28% dintre americani considerau terorismul extern drept principala amenințare. Doar 21% indicau terorismul intern. Violența aleatorie se afla și atunci pe primul loc, cu 51%.

11 septembrie a schimbat America

Atentatele din 11 septembrie 2001 rămân unul dintre cele mai traumatizante momente din istoria recentă a Statelor Unite. Patru avioane de pasageri au fost deturnate de membri ai rețelei al-Qaida. Două dintre aeronave au lovit turnurile World Trade Center din New York, un al treilea a fost direcționat către Pentagon. Al patrulea s-a prăbușit în Pennsylvania după ce pasagerii și membrii echipajului au încercat să preia controlul. Aproape 3.000 de oameni și-au pierdut viața.

Atacurile au determinat administrația americană să lanseze ceea ce avea să devină un război global împotriva terorismului. Prima mare operațiune militară a fost invazia Afganistanului, unde se afla conducerea al-Qaida. Pentru americani, imaginea amenințării a fost asociată timp de ani de zile cu organizațiile teroriste și cu pericolele venite din afara granițelor. Un sfert de secol mai târziu, această percepție s-a schimbat.

Extremismul intern a devenit o problemă tot mai vizibilă

În paralel cu lupta împotriva terorismului jihadist, Statele Unite au trecut printr-o serie de atacuri și acte de violență extremistă produse chiar pe teritoriul țării. Atacurile motivate de ură au vizat diverse comunități. Iar violența politică a devenit o preocupare tot mai prezentă în societatea americană.

Un exemplu recent este tentativa de asasinare a lui Donald Trump din 2024, în urma căreia președintele american a fost rănit la ureche. În septembrie 2025, activistul conservator Charlie Kirk a fost împușcat mortal în timp ce susținea un discurs în fața studenților din Utah.

Un alt caz important este atacul din 2016 asupra clubului de noapte Pulse din Orlando, în urma căruia 49 de persoane au fost ucise. Autorul se afla în Statele Unite, dar a invocat ideologia jihadistă. Cazul demonstrează cât de complicată poate fi uneori delimitarea dintre terorismul intern și cel inspirat de ideologii provenite din exterior.

Trauma atacurilor din 2001 nu a dispărut

Chiar dacă au trecut 25 de ani, atentatele din 11 septembrie continuă să aibă o influență puternică asupra societății americane. Aproximativ șase din zece americani afirmă că se gândesc din când în când la atacurile din 2001.

O proporție similară spune că ar susține un răspuns militar în cazul în care Statele Unite ar fi din nou ținta unui atac major. În același timp, americanii fac o distincție importantă între reacția militară la o amenințare și eficiența războaielor purtate după 11 septembrie.

Războaiele din Afganistan și Irak, evaluate negativ

La 25 de ani de la atentate, americanii nu privesc cu aceeași convingere bilanțul războaielor declanșate după 2001. În cazul Afganistanului, 48% dintre respondenți spun că războiul nu a meritat costurile, în timp ce doar 21% consideră că a meritat.

În privința războiului din Irak, opinia negativă este și mai pronunțată: 51% spun că nu a meritat, iar 21% cred că a meritat. Această reticență față de conflictele militare de lungă durată a devenit o temă importantă în politica americană. A fost exploatată inclusiv de Donald Trump, care a criticat implicarea SUA în războaie costisitoare și prelungite.

Nici războiul cu Iranul nu convinge majoritatea americanilor

Aceeași tendință se observă și în cazul actualului conflict cu Iranul. La aproximativ șase luni de la declanșarea războiului de către administrația Trump, 54% dintre americani consideră că acest conflict nu a meritat efortul. În timp ce 25% sunt de părere că a meritat.

Rezultatul arată că, în ciuda disponibilității unei părți importante a populației de a susține o reacție militară la un eventual atac asupra SUA, există o rezervă considerabilă față de războaiele care se prelungesc și implică resurse masive.