Cisiordania, între ocupație și violență. Foști generali israelieni avertizează asupra consecințelor

„Odată ce o societate ajunge să se comporte în acest fel, acea societate este condamnată”, a declarat unul dintre foștii oficiali.

Un general israelian își schimbă perspectiva asupra amenințărilor

Generalul-maior Eyal Ben-Reuven și-a dedicat întreaga viață apărării Israelului. A supraviețuit războiului arabo-israelian din 1973, când plutonul său a fost aproape complet distrus. Ulterior, a ajuns să comande o divizie în Cisiordania și să conducă forțele terestre israeliene în timpul războiului din 2006 împotriva Hezbollah.

În ultimele luni însă, Ben-Reuven s-a întors în Cisiordania ocupată de Israel. Aici a vizitat mai multe zone împreună cu alți generali în rezervă și foști oficiali israelieni.

El a trecut prin ruinele unei școli palestiniene devastate și jefuite de coloniști israelieni. De asemenea, i-a ascultat pe păstori și fermieri palestinieni povestind despre agresiunile la care ar fi fost supuși din partea coloniștilor. Aceștia susțin că le-au fost confiscate animalele și terenurile. Experiențele din aceste vizite l-au făcut pe general să privească într-un mod cu totul diferit riscurile cu care se confruntă Israelul în prezent, conform The New York Times.

„Ceea ce fac coloniștii aici este adevărata amenințare la adresa Israelului. Pentru mine, acest lucru este mai îngrijorător decât Iranul, Gaza sau Libanul.”, a spus el, vizibil emoționat.

Foști oficiali israelieni denunță „epurarea etnică”

Aceeași indignare a fost exprimată și de alți foști oficiali israelieni de rang înalt care au vizitat Cisiordania alături de Ben-Reuven. Ephraim Sneh, general de brigadă în rezervă și fost ministru al sănătății, a descris fără echivoc situația.

„Pe scurt, aceasta este o epurare etnică”, a declarat Sneh. El a făcut referire la atacurile coloniștilor israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania.

Asaf Agmon, general în rezervă al Forțelor Aeriene israeliene, a mers și mai departe. El a făcut o comparație cu experiențele prin care au trecut unii dintre înaintașii israelienilor în timpul Holocaustului. Generalul a precizat că nu compară amploarea violențelor. El consideră a fi efortul de a elimina prezența palestiniană din zone extinse ale Cisiordaniei.

„Odată ce o societate ajunge să se comporte în acest fel, acea societate este condamnată”, a spus Agmon.

Un nou front în Cisiordania

Atacurile teroriste conduse de Hamas au avut loc pe 7 octombrie 2023. În urma acestora au fost ucise până la 1.200 de persoane în Israel. Astfel, războiul a ajuns să domine viața țării. Mai întâi a urmat conflictul cu Hamas, care a lăsat Gaza în ruine și s-a soldat cu zeci de mii de morți. Au urmat două runde de confruntări cu Hezbollah în Liban. De asemenea, au fost și alte două campanii militare împotriva Iranului.

În umbra acestor conflicte, în Cisiordania s-a deschis însă un front mai puțin vizibil. Coloniști israelieni înarmați, încurajați de cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului, au atacat și incendiat case, moschei și sate palestiniene, aparent fără teama unor consecințe. Potrivit criticilor, scopul acestor acțiuni este împingerea populației palestiniene în afara teritoriului.

Comandantul israelian de rang înalt responsabil pentru operațiunile militare din Cisiordania a avertizat că violențele riscă să provoace o escaladare generalizată în regiune.

Mii de atacuri împotriva palestinienilor

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, coloniștii au comis mii de atacuri în Cisiordania de la 7 octombrie 2023. Aceste violențe au provocat rănirea a mii de palestinieni.

Numai în acest an, peste 3.200 de palestinieni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele din cauza atacurilor coloniștilor, de două ori mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Datele ONU indică și o accelerare a violențelor. Numărul palestinienilor răniți în atacurile coloniștilor a crescut de la o medie de aproximativ o persoană la fiecare trei zile în 2020 la peste trei persoane pe zi în 2026.

Pe măsură ce violențele se intensifică, foștii generali consideră că situația din Cisiordania reprezintă o amenințare la adresa democrației israeliene. Printre criticii publici se află numeroși foști oficiali proveniți din vârful structurilor militare și de informații ale țării.

În luna iunie, peste 200 de personalități israeliene au semnat o scrisoare. Prin intermediul acesteia au cerut guvernului să pună capăt atacurilor asupra civililor palestinieni din Cisiordania.

Printre semnatari s-au numărat doi foști premieri și peste 30 de generali în rezervă din armată și forțele aeriene. Pe listă se află și foști șefi ai serviciilor de informații externe și interne ale Israelului. Printre semnatari se numără, de asemenea, rabini, un laureat al Premiului Nobel și unul dintre cei mai respectați romancieri israelieni.

Critici venite inclusiv din partidul lui Netanyahu

Foștii oficiali provin din întreg spectrul politic israelian. Printre ei se află și membri sau foști membri ai partidului premierului Benjamin Netanyahu. Mulți dintre aceștia au fost considerați în trecut adepți ai unei politici de securitate dure.

În scrisoarea lor, semnatarii au cerut încetarea ceea ce au numit „terorism evreiesc” și „epurarea etnică” aflată în desfășurare în Cisiordania.

Aceștia nu au acuzat guvernul Netanyahu doar de neglijență și de incapacitatea de a opri violențele. Ei susțin că este vorba despre „o politică deliberată a guvernului”, în cadrul căreia întregul aparat de securitate, inclusiv armata, Shin Bet și poliția, ar fi „complice în mod conștient”.

Bani publici pentru coloniști și acuzații la adresa armatei

Semnatarii scrisorii au atras atenția și asupra sumelor alocate de stat pentru avanposturi și ferme israeliene ilegale. Ei susțin că zeci de milioane de dolari din fonduri publice au fost direcționate către aceste obiective.

Foștii oficiali au cerut autorităților să prezinte o evidență completă a banilor publici cheltuiți pentru drumuri, apă, electricitate, vehicule și arme destinate sprijinirii acestor comunități.

În același timp, aceștia au acuzat și armata israeliană de complicitate la violențe. Potrivit semnatarilor, soldații asistă uneori fără să intervină la atacurile asupra palestinienilor, iar în anumite situații s-ar alătura coloniștilor în atacuri asupra satelor palestiniene.

O acuzație fără precedent în rândul elitei israeliene

Declarația publică este cu atât mai importantă cu cât vine din partea unor persoane care au ocupat unele dintre cele mai înalte poziții în structurile de securitate ale Israelului.

Activiștii palestinieni și organizațiile pentru drepturile omului au acuzat în repetate rânduri Israelul de comiterea unor abuzuri în Cisiordania. Însă acuzațiile de „epurare etnică” formulate de un grup atât de numeros de foști premieri, generali și alți oficiali de rang înalt reprezintă un fenomen rar întâlnit.

Mulți dintre criticii actuali ai guvernului au participat, la rândul lor, la operațiuni militare extrem de dure în timpul carierelor lor. Aceștia au ordonat sau coordonat asasinate țintite, atacuri aeriene soldate cu victime, raiduri și alte operațiuni împotriva palestinienilor, inclusiv în Cisiordania.

Foștii oficiali susțin însă că, în timpul carierelor lor militare, astfel de acțiuni au fost desfășurate în numele securității Israelului, în baza unei structuri clare de comandă și sub supraveghere juridică.

„Diferența este că acum violențele au rămas fără control”

Foștii oficiali israelieni susțin că situația actuală este diferită prin faptul că violențele au devenit necontrolate și nediscriminatorii și vizează civili nevinovați. În opinia lor, scopul este eliberarea unor suprafețe extinse din Cisiordania, astfel încât acestea să poată fi ocupate de israelieni și să fie eliminată orice perspectivă a înființării unui stat palestinian.

Aceștia consideră că nedreptatea a depășit în prezent o limită morală. Statul israelian ar permite, uneori chiar ar sprijini, ca cetățeni israelieni să agreseze, înjunghie sau împuște alte persoane. Ulterior, ei nu ar suporta nicio consecință.

Azriel Nevo a ocupat funcția de secretar militar pentru patru premieri israelieni. El spune că foștii săi șefi nu ar fi tolerat niciodată o asemenea situație. „Este șocant”, a declarat Neva.

Comparații controversate cu nazismul

Unii dintre foștii oficiali israelieni consideră că acțiunile împotriva palestinienilor din Cisiordania amintesc de nazism. Comparația este extrem de controversată, mai ales în Israel, o țară în care numeroși evrei și-au găsit refugiu după exterminarea familiilor lor în Europa.

Moshe Ya’alon, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și ministru al apărării în guvernul lui Benjamin Netanyahu până în 2016, a comparat recent ideologia coloniștilor israelieni extremiști din Cisiordania cu cea a Germaniei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Ce înseamnă supremația evreiască?”, a declarat Ya’alon pentru Ynet, site israelian de știri. „La 80 de ani după Holocaust, este «Mein Kampf» pe dos. Rasa superioară suntem noi.”

Netanyahu, criticat pentru lipsa unei reacții ferme

Biroul premierului israelian a refuzat să răspundă întrebărilor referitoare la acuzațiile tot mai numeroase formulate de foști generali și alți oficiali. Guvernul nu a răspuns nici solicitărilor repetate privind furnizarea unor date despre atacurile coloniștilor în Cisiordania.

În trecut, Netanyahu a minimalizat violențele coloniștilor. El le-a descris drept acțiunile ilegale ale „unei mâini de copii”. Unii dintre miniștrii guvernului său au susținut chiar că „nu există terorism evreiesc”.

Pe măsură ce condamnările la adresa violențelor coloniștilor se înmulțesc, inclusiv din partea Statelor Unite, presiunea asupra lui Netanyahu pentru o reacție mai fermă crește.

Recent, coloniștii au blocat și asediat mai multe locuințe palestiniene, dintre care una aparținea unui cetățean american. Într-o declarație rară făcută în weekend, Netanyahu a condamnat aceste „acte criminale”, afirmând că ele provoacă „prejudicii imense” coloniștilor care respectă legea și afectează imaginea Israelului în lume.

Armata israeliană respinge acuzațiile de complicitate

Armata israeliană respinge orice acuzație potrivit căreia ar susține „acțiunile grupurilor violente” din Cisiordania. Reprezentanții armatei afirmă că misiunea acesteia este de a „proteja toți locuitorii”.

Potrivit armatei, orice militar care participă la atacuri comise de coloniști sau asistă pasiv la asemenea acte „acționează ignorând complet” ordinele primite.

În același timp, liderii religioși care susțin coloniile israeliene din Cisiordania au lăudat armata și guvernul pentru sprijinirea unui număr record de noi avanposturi și ferme. Foștii generali consideră însă că extinderea acestor așezări contribuie la alimentarea violențelor comise de coloniști.

Rabinul Elyakim Levanon, care conduce un consiliu religios din Cisiordania, le-a cerut recent susținătorilor mișcării să evite violențele. El a avertizat că adversarii coloniștilor folosesc aceste incidente pentru a afecta „reputația” mișcării în Israel, Statele Unite și în întreaga lume.

Violențele coloniștilor se suprapun peste ofensiva militară

Atacurile coloniștilor au loc în paralel cu intensificarea operațiunilor armatei israeliene în Cisiordania.

De la atacurile din 7 octombrie 2023, în urmă cu aproape trei ani, peste 1.100 de palestinieni au fost uciși în acest teritoriu. Printre victime s-au aflat și combatanți, însă majoritatea covârșitoare a celor uciși au fost victime ale forțelor israeliene.

Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, numărul este aproximativ egal cu cel al palestinienilor uciși în Cisiordania în perioada 2005-2022.

În aceeași perioadă care a început în 2023, 67 de israelieni au fost uciși de palestinieni în Cisiordania.

Critici inclusiv din partea unor foști susținători ai ocupației

Pe măsură ce violențele se intensifică, iar crimele, incendiile și jafurile rămân nepedepsite, chiar și unii dintre cei care au susținut în trecut ocupația israeliană avertizează asupra situației.

Gal Levertov, fost șef al diviziei internaționale din Ministerul Justiției și reprezentant al Israelului în fața Curții Penale Internaționale de la Haga, spune că poate găsi argumente juridice pentru anumite acțiuni ale armatei israeliene în Gaza.

„Dacă ar fi trebuit, aș fi putut construi o apărare juridică pentru ceea ce au făcut Forțele de Apărare ale Israelului în Gaza. Dar ceea ce se întâmplă astăzi în Cisiordania? Este de neapărat”, a declarat el.

Turul foștilor generali prin Cisiordania

Foștii generali israelieni au ajuns în Cisiordania într-o vizită organizată de Yaakov Or, el însuși general în rezervă, care și-a petrecut o mare parte din cariera militară în acest teritoriu.

Revoltat de intensificarea violențelor comise de coloniști și de ceea ce consideră a fi implicarea autorităților israeliene în aceste acțiuni, Or și-a transformat această misiune într-un obiectiv personal: să aducă în Cisiordania cât mai multe personalități israeliene, pentru ca acestea să vadă cu propriii ochi ce se întâmplă pe teren.

De cele mai multe ori, își începe vizitele cu un avertisment.

„Când vă voi duce să vedeți ce se întâmplă în Cisiordania, veți avea două opțiuni. Puteți să păstrați tăcerea și să deveniți complici sau puteți vorbi deschis și să le spuneți tuturor celor pe care îi cunoașteți ce se întâmplă aici.”, le-a spus el unui grup în luna iunie.

Apoi le-a oferit posibilitatea celor care nu doreau să fie puși în această situație să părăsească grupul.

O misiune începută în urmă cu mai bine de un an

În vârstă de 79 de ani, Yaakov Or și-a început cariera militară luptând pentru Israel în războiul arabo-israelian din 1967, conflict care s-a încheiat cu ocuparea Cisiordaniei de către Israel.

Ulterior, el a ajuns să coordoneze problemele civile și de securitate din teritoriu. După retragerea din armată, Or a lucrat în cadrul instituției israeliene de control al statului, unde a fost responsabil de investigarea activității structurilor de apărare ale Israelului.

În urmă cu puțin peste un an, a început să organizeze aceste vizite în Cisiordania. De atunci, peste 250 de persoane au participat la tururile sale. Printre acestea se numără foști comandanți militari de rang înalt, oficiali din serviciile de informații, avocați cunoscuți, economiști și diplomați.

Vizite în zonele afectate de conflict

În luna iunie, The New York Times l-a însoțit pe Or în timpul uneia dintre aceste vizite. El a condus un grup format din mai mulți foști oficiali israelieni, printre care generali, un fost ministru, un consilier militar al patru premieri, un oficial din serviciile de informații, un procuror al statului și un ambasador.

Traseul a trecut prin mai multe sate din centrul Cisiordaniei. De-a lungul drumului, șoselele erau mărginitе de steaguri israeliene amplasate la distanțe egale, pe kilometri întregi.

Or le-a cerut participanților să observe numeroasele garduri noi ridicate de coloniști. Potrivit acestuia, acestea limitează accesul localnicilor palestinieni și îi împiedică să ajungă pe propriile terenuri.

De asemenea, i-a îndemnat să acorde atenție numărului tot mai mare de avanposturi ale coloniștilor – tabere improvizate amplasate pe dealurile din diferite zone ale Cisiordaniei.

„Cum se extind zonele de control”

În opinia lui Or, aceste transformări reflectă o strategie mai amplă privind controlul teritoriului.

„Ne arată conceptul în ansamblu cum sunt extinse zonele aflate sub control și restrânse, în același timp, locurile în care comunitățile palestiniene pot trăi”, le-a spus el participanților.

„Vor să-mi ia casa”

În satul Burin, fermierul palestinian Bashar Eid i-a condus pe vizitatori pe acoperișul locuinței sale. A mers în urma lor sprijinindu-se într-un baston, după ce, potrivit propriilor declarații, un atac al coloniștilor l-a lăsat cu o dizabilitate permanentă. Eid le-a povestit despre atacurile repetate ale coloniștilor, ale căror avanposturi puteau fi văzute de pe acoperiș, de-a lungul dealurilor din jurul satului. El susține că aceștia intră în localitate aproape zilnic, inclusiv în timpul Sabatului.

Într-o dimineață recentă, fermierul spune că a observat un tânăr colonist mergând pe terenul său. Când l-a întrebat ce caută acolo, băiatul i-ar fi răspuns să tacă, amenințându-l că, în caz contrar, îi vor rupe și celălalt picior.

„Un copil mi-a spus asta”, a povestit Eid.

Fermierul spune că nu mai poate lucra pământul, deoarece este atacat atunci când încearcă să ajungă pe terenurile sale. Viața lui s-a redus astfel la perioade lungi petrecute pe acoperișul casei, de unde urmărește eventualele incursiuni ale coloniștilor.

„Nu știu ce să fac. Vor să-mi ia casa”, a spus el.

Participanții la vizită și-au notat mărturiile în timp ce soarele puternic îi apăsa deasupra. În aer se simțea mirosul cremei de protecție solară.

Scopul e să îi protejeze, dar cine face asta?

La un moment dat, un fost procuror general al Israelului a ridicat mâna și a pus o întrebare.

„Este absurd că forțele israeliene nu își îndeplinesc obligația de a-i proteja. Este chiar jenant să întreb asta, dar de ce nu se apără palestinienii? Mi-e teamă că, dacă mă apăr, situația va fi și mai gravă pentru noi”, a spus el.

Yaakov Or a fost de acord. Orice reacție violentă din partea palestinienilor ar provoca represalii, iar acestea ar fi mult mai severe și ar implica, cel mai probabil, și armata israeliană, a explicat el. Potrivit lui Or, orice acțiune de răzbunare împotriva coloniștilor ar fi considerată terorism și ar duce la intensificarea măsurilor represive.

Raphael Schutz, fost ambasador al Israelului în Spania, Norvegia și pe lângă Sfântul Scaun, și-a șters transpirația de pe frunte în timp ce încerca să proceseze cele auzite. El s-a gândit la mama sa, care a fugit din Germania nazistă la vârsta de 9 ani, împreună cu părinții și frații săi.

Astăzi, spune Schutz, atunci când mama sa urmărește imagini cu coloniști care incendiază mașini și trag asupra unor fermieri nevinovați, ea simte rușine.

„Pentru ea este de neconceput ca evreii să se poată comporta în acest fel. Mă bucur că am părăsit serviciul diplomatic. Mi-ar fi imposibil să explic ceea ce se întâmplă”, a spus Schutz, în vârstă de 68 de ani.

O comunitate dispărută

Valea Iordanului se întinde de la nord la sud de-a lungul râului Iordan. Este o câmpie fertilă care formează granița estică a Cisiordaniei ocupate. În ultimii ani, violențele coloniștilor au determinat mai multe comunități palestiniene să-și părăsească locuințele din această zonă. Printre acestea se află în special comunități de beduini, precum Hamamat al-Maleh.

Cu doar câteva luni înainte, în timpul unei alte vizite în această comunitate realizate de The New York Times, câteva familii încă încercau să rămână pe loc. Majoritatea fuseseră deja alungate de incursiunile violente desfășurate în timpul nopții. În februarie, jurnaliștii au găsit însă câteva familii palestiniene adăpostite într-o construcție din piatră datând din perioada otomană. Oamenii stăteau înghesuiți pe saltele așezate direct pe podeaua goală.

„Nu dormim nici măcar o oră. Dacă vin și ești adormit, nu vei supraviețui”, povestea Mohammad Khalil, în vârstă de 37 de ani, născut în această comunitate, la fel ca tatăl său.

La acel moment, o școală construită cu fonduri oferite de donatori era deja goală. Ultimii elevi plecaseră cu doar câteva zile înainte. Până în martie, după o serie de incursiuni, furturi și atacuri comise de coloniști, Khalil și celelalte familii care mai rămăseseră au renunțat, la rândul lor, și au părăsit comunitatea.

Printre ruinele unei comunități

La scurt timp după aceea, potrivit localnicilor și activiștilor, coloniștii au venit cu un buldozer și au demolat școala. Ulterior, aceștia au distribuit o înregistrare video în care se sărbătorește Pesahul printre ruinele clădirii. Când foștii generali israelieni și celelalte personalități au ajuns în zonă, la sfârșitul lunii iunie, locuitorii palestinieni plecaseră de mult. Yaakov Or a vrut să le arate participanților cum arată o comunitate ștearsă de pe hartă.

Grupul a trecut pe lângă structura distrusă a școlii. Bucăți de bare de fier ieșeau din moloz, asemenea unor fire de păr neîngrijite. O rolă de gazon artificial zăcea mototolită și murdară, iar o parte dintr-un zid de beton păstra urmele unei picturi murale distruse.

În interiorul vechii clădiri otomane, un birou fusese devastat. Birourile erau răsturnate și împrăștiate, iar o ușă smulsă din balamale zăcea pe podea.

Elie Avidor, un activist care contribuie la organizarea unor grupuri de voluntari israelieni ce îi protejează pe palestinieni de atacurile coloniștilor, a declarat că a ajuns în sat la scurt timp după distrugerea școlii. El a filmat și a distribuit ulterior imagini în care femei și copii din rândul coloniștilor luau caiete și markere din biroul școlii. În urmă au rămas mormane de materiale școlare, dulapuri distruse, cioburi de sticlă și hârtii împrăștiate.

„Când distrugi cunoașterea, devii asemenea germanilor”

„Când arzi cărți, când distrugi cunoașterea și ataci copii, ești asemenea germanilor”, a declarat Nehemia Dagan, în vârstă de 86 de ani, general în rezervă al Forțelor Aeriene israeliene.

Dagan a contribuit la dezvoltarea capacităților Israelului în domeniul elicopterelor și a ocupat, de asemenea, funcția de șef al departamentului pentru educație al armatei israeliene.

„Ne-am pierdut pe noi înșine și am pierdut această luptă”, a spus el, tremurând de furie.

„Trebuie să ne separăm. Nu pentru binele lor, ci pentru al nostru”, a adăugat Dagan. El s-a referit la soluția celor două state. Ar urma să fie creat un stat palestinian independent alături de Israel.

„Este ca o închisoare”

Ultima oprire a grupului a fost într-o vale aridă din nordul Văii Iordanului. Acolo, un tânăr fermier palestinian s-a oprit în fața grupului de vizitatori israelieni și a început să arate spre împrejurimi.

În spatele său, pe versantul unui deal, fusese amenajat un avanpost al coloniștilor, deasupra căruia flutura steagul israelian. În față, la câteva sute de metri distanță, se întindea un șir lung de steaguri israeliene, amplasate unul după altul, asemenea unei alei pregătite pentru o paradă.

În apropiere, coloniștii ridicaseră un gard care transformase terenul fermierului într-un spațiu asemănător unui țarc.

„Acum șase luni, acesta era pământul nostru. Acum este ca o închisoare”, a spus fermierul.

Potrivit acestuia, până în luna ianuarie viața în sat era relativ normală. Localnicii își cultivau terenurile, își pășteau oile și se deplasau fără restricții. Situația s-a schimbat brusc după apariția primilor coloniști, care și-au instalat un avanpost pe deal, a povestit fermierul. De atunci, el și familia sa nu mai pot folosi terenurile agricole și nici nu își mai pot recolta culturile. Fermierul le-a spus vizitatorilor că i s-a interzis accesul pe teren. De fiecare dată când încearcă să ajungă acolo, coloniștii cheamă poliția. El afirmă că a fost arestat deja de patru ori, de fiecare dată fiind eliberat ulterior.

Poliția e doar în vorbe, nu și în acțiuni

În schimb, atunci când el sună la poliție pentru a reclama acte de hărțuire sau distrugerea rezervoarelor sale de apă, spune că „nu răspunde nimeni”.

Poliția națională israeliană a transmis că „investighează fiecare plângere sau incident care implică suspiciuni de activitate infracțională, în mod imparțial”.

Fermierul palestinian a spus că a decis să-și vândă oile, pentru a nu risca să le piardă în urma atacurilor coloniștilor sau din cauza foametei, întrucât nu mai poate ieși cu ele la păscut.

„Ar trebui să vadă această realitate și să nu o accepte”, a spus fermierul.

Foștii generali: „Violențele nu fac Israelul mai sigur”

Mulți dintre cei prezenți au avut, la rândul lor, un rol în operațiuni militare împotriva palestinienilor. De-a lungul carierelor lor, au autorizat atacuri și lovituri asupra unor ținte, știind că, în anumite situații, printre victime s-ar putea afla și copii. Ei susțin însă că au acționat convinși că aceste operațiuni contribuie la securitatea Israelului.

În cazul atacurilor comise de coloniști în Cisiordania, mai mulți dintre generalii în rezervă spun că efectul este exact opus. Violențele și intimidările nu fac Israelul mai sigur, ci îi afectează securitatea și poziția internațională.

„Când distrugi imaginea Israelului, valoarea sa diplomatică și valorile fundamentale care țin armata unită, nu obții nimic”, a declarat Asaf Agmon, general în rezervă al Forțelor Aeriene israeliene.

„Mi-am câștigat dreptul de a vorbi. Familia mea și cu mine am plătit cel mai mare preț pentru această țară.Mi-e rușine de ceea ce fac oamenii noștri aici”, a adăugat Agmon, în vârstă de 78 de ani, al cărui nepot, militar israelian, a fost ucis în Liban anul trecut.