AUR vrea maximum două mandate pentru șefii unor instituții-cheie ale statului

Potrivit proiectului, conducătorii unor structuri din domeniul securității naționale ar urma să aibă mandate de câte cinci ani, cu posibilitatea de a ocupa funcția pentru cel mult două mandate

Ce instituții ar intra sub noile reguli

Propunerea AUR îi vizează, printre altele, pe șefii Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), Direcției Generale de Informații a Apărării și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

În cazul acestor funcții, proiectul stabilește o durată de cinci ani pentru un mandat și o limită de două mandate pentru aceeași persoană.

Inițiatorii argumentează că o astfel de regulă ar putea preveni acumularea unei influențe prea mari de către o singură persoană. În special în instituțiile care gestionează informații sensibile sau au atribuții importante pentru securitatea statului.

Nicolae Vlahu: două mandate sunt suficiente

Senatorul AUR Nicolae Vlahu, unul dintre inițiatorii proiectului, spune că limita de două mandate ar trebui să asigure un echilibru între continuitatea necesară conducerii unei instituții și nevoia de schimbare.

„Considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în aplicare o viziune şi pentru a demonstra rezultate. După această perioadă, trebuie să existe loc şi pentru alţi profesionişti care pot să îşi asume conducerea. Propunem inclusiv ca mandatele exercitate parţial să fie luate în calcul ca mandate întregi, fiindcă o întrerupere a mandatului nu trebuie să permită ocolirea limitei stabilite prin lege”, a afirmat Nicolae Vlahu, citat în comunicatul AUR.

Prin includerea mandatelor exercitate doar parțial în calcul, inițiatorii vor să împiedice situațiile în care o persoană ar putea evita limita de două mandate prin întreruperea temporară a perioadei de conducere.

Lista instituțiilor este mai lungă

Proiectul nu se limitează însă la serviciile de informații și structurile din domeniul apărării. AUR propune reguli similare și pentru conducerea altor instituții publice importante.

Printre acestea se află Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Formațiunea argumentează că limitarea mandatelor ar contribui la consolidarea independenței instituțiilor. Și la reducerea riscului apariției unor rețele de influență construite în jurul unor funcții ocupate timp îndelungat.

AUR invocă riscul concentrării puterii

În motivarea inițiativei, partidul susține că ocuparea pentru perioade foarte lungi a unor poziții-cheie poate ridica semne de întrebare cu privire la independența instituțiilor.

AUR consideră că „exercitarea pe perioade îndelungate a unor funcţii-cheie, în lipsa unor limite clare privind durata şi numărul mandatelor, poate alimenta suspiciunile privind independenţa instituţiilor. Și poate favoriza apariţia unor conflicte de interese”.

Proiectul introduce astfel un principiu unitar pentru funcțiile vizate: aceeași persoană nu ar putea depăși două mandate, indiferent dacă unul dintre acestea a fost exercitat integral sau doar parțial.

Cum s-ar aplica noile prevederi

O altă prevedere importantă se referă la instituțiile pentru care nu există în prezent o limită maximă a duratei în funcție. În aceste cazuri, perioada de aplicare a noilor reguli ar începe de la data intrării în vigoare a legii.

Mandatele exercitate parțial înainte de acel moment ar urma să fie considerate mandate întregi și să fie incluse în calculul limitei de două mandate.

Inițiativa AUR urmează să intre în procedura parlamentară, iar forma finală a prevederilor ar putea suferi modificări în timpul dezbaterilor din Parlament.