Scandalul „verișoarelor” din Republica Moldova ia amploare. Maia Sandu încearcă să se delimiteze de cazul MoldATSA, iar un lider al partidului său demisionează

Cazul, care a devenit cunoscut în spațiul public drept „scandalul verișoarelor”, ridică întrebări despre numirile în funcții publice, verificarea candidaților și modul în care este administrat statul.

Puține scandaluri au zguduit atât de puternic actuala guvernare proeuropeană de la Chișinău precum cazul MoldATSA. O compania de stat care gestionează traficul aerian și spațiul aerian al Republicii Moldova. În doar câteva zile, investigațiile jurnalistice au dus la demiterea directorului companiei care gestionează traficul aerian al Republicii Moldova, la demisia purtătoarei de cuvânt a instituției, la anunțarea reorganizării Agenției Proprietății Publice și, în cele din urmă, la prima demisie politică importantă din interiorul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Pentru publicul din România, scandalul este relevant deoarece implică una dintre cele mai importante întreprinderi strategice ale Republicii Moldova. Și afectează direct imaginea formațiunii conduse politic de președinta Maia Sandu, aflată în plin proces de negociere a aderării la Uniunea Europeană.

Cum a început scandalul MoldATSA

Totul a pornit de la o investigație publicată de Ziarul de Gardă. Jurnaliștii au arătat că Dumitru Vangheli, administratorul MoldATSA, ar fi inclus în CV informații care nu au putut fi confirmate. Printre acestea experiența de pilot la Air Canada și calificări obținute în Canada.

Compania Air Canada a transmis că nu deține înregistrări care să confirme că acesta ar fi lucrat acolo. Iar alte informații din CV au fost, la rândul lor, contestate. În urma scandalului, Agenția Proprietății Publice l-a suspendat, iar ulterior l-a demis din funcție. Vangheli a respins acuzațiile și a susținut că informațiile prezentate în CV sunt reale și relevante pentru experiența sa profesională.

De la un CV contestat la „scandalul verișoarelor”

Cazul a luat însă o turnură și mai sensibilă după apariția informațiilor privind Anastasia Taburceanu. Fosta purtătoare de cuvânt a premierului Natalia Gavrilița și verișoara președintei Maia Sandu lucra la MoldATSA în funcția de specialist în comunicare.

Investigațiile jurnalistice au arătat că aceasta ar fi beneficiat, împreună cu sporurile și adaosurile salariale, de venituri care au depășit 120.000 de lei moldovenești pe lună în 2026, iar în mai puțin de un an ar fi încasat peste un milion de lei.
Anastasia Taburceanu și-a prezentat demisia și a anunțat că va restitui toate sporurile și adaosurile salariale primite în perioada în care a lucrat la MoldATSA. Cazul a fost rapid etichetat în presa și pe rețelele sociale din Republica Moldova drept „scandalul verișoarelor”, deoarece a readus în discuție acuzațiile privind nepotismul și numirile pe criterii de relații personale ale președintei Maia Sandu.

Maia Sandu: „Nu am avut nicio legătură cu această angajare”

Președinta Republicii Moldova a încercat să se delimiteze de scandal. Maia Sandu a declarat că nu a recomandat-o pe Anastasia Taburceanu și că a aflat despre angajarea acesteia din investigațiile presei. „Nu am nicio legătură cu această angajare, nu am recomandat-o, nu am fost informată și nu am fost consultată”, a afirmat șefa statului. Totodată, Sandu a criticat nivelul remunerației acordate. „Este clar că nu a putut să livreze un comunicator pentru o sumă de 120.000 de lei. Singurii oameni care trebuie să aibă salarii competitive la nivel internațional sunt controlorii de trafic aerian”, a declarat aceasta.

În privința lui Dumitru Vangheli, președinta a recunoscut că SIS semnalase anterior anumite suspiciuni, însă verificările efectuate la acel moment nu le confirmaseră. „Este un eșec pe linie”, a spus Maia Sandu.

Radu Marian recunoaște: „Am greșit”

În centrul scandalului s-a aflat deputatul PAS Radu Marian. Acesta a admis că el a recomandat candidatura lui Dumitru Vangheli pentru conducerea MoldATSA. „Da, instituțiile au greșit, eu am greșit atunci când nu am verificat suplimentar anumite informații din CV”, a scris deputatul.

Ulterior, Marian a explicat că îl cunoștea pe Vangheli încă din copilărie. „Am copilărit într-o ogradă, la Poșta Veche. Nu suntem apropiați. Nu am fost prieteni, doar îl cunoșteam de mai demult”, a declarat acesta. Deputatul a insistat că nu a urmărit niciun avantaj personal și că întreaga situație reprezintă o lecție pentru instituțiile statului.

Pe 29 iunie, Radu Marian și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. „Ce s-a întâmplat este o lecție dură pentru noi. Nu fugim de responsabilitate, dimpotrivă, ne recunoaștem greșelile și le corectăm”, a transmis acesta. Deputatul a explicat că imaginea echipei și parcursul european al Republicii Moldova sunt mai importante decât orice funcție și a precizat că își va continua activitatea în Parlament.

Guvernul promite schimbări

Criza a depășit însă cazul MoldATSA. Premierul Alexandru Munteanu a anunțat că Agenția Proprietății Publice va fi reorganizată din temelie, apreciind că în ultima perioadă au existat prea multe semnale privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. În paralel, Corpul de Control al premierului a fost demis. Iar Comisia de cenzori și Inspecția Financiară au fost însărcinate să verifice toate suspiciunile privind plățile și administrarea MoldATSA.

Reacții în lanț și critici dure după scandalul MoldATSA

Scandalul MoldATSA a generat reacții puternice atât în mediul politic, cât și în spațiul public. Pe măsură ce au apărut noi informații despre modul în care au fost făcute numirile și despre nivelul remunerațiilor din cadrul companiei de stat.

Actorul și influencerul Emilian Crețu a cerut public demisia lui Radu Marian, afirmând că asumarea responsabilității politice ar fi fost gestul firesc după dezvăluirile privind recomandarea lui Dumitru Vangheli pentru conducerea MoldATSA.

Fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, a transmis că toate persoanele care au beneficiat de salarii nejustificate trebuie demise. Indiferent de relațiile de rudenie sau de influența politică pe care o au.

La rândul său, fosta deputată PAS Olesea Stamate a susținut că scandalul demonstrează necesitatea unui audit amplu în instituțiile statului. Afirmând că înainte de majorarea taxelor autoritățile ar trebui să elimine cheltuielile nejustificate și practicile care afectează încrederea cetățenilor.

„Catch Me If You Can în varianta PAS”

Printre cele mai dure reacții s-a numărat cea a jurnalistului Alexandru Cozer. Acesta a criticat mesajele de solidaritate transmise lui Radu Marian de colegii din PAS și a susținut că problema este mai gravă decât simpla recomandare a unui candidat. În opinia sa, cazul ridică întrebări despre influența politică exercitată asupra unor proceduri care, potrivit legii, ar trebui să fie independente.

Cozer a afirmat că funcția de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe nu are atribuții în numirea directorului MoldATSA. Și că, dacă recomandarea unui deputat a fost decisivă pentru ocuparea funcției, atunci concursul organizat de Agenția Proprietății Publice riscă să fie perceput drept o simplă formalitate.

Jurnalistul a criticat și nivelul salariilor acordate în cadrul MoldATSA, întrebând ce activitate putea justifica sporurile și adaosurile salariale acordate pentru serviciile de comunicare. El a comparat situația cu practicile criticate în trecut la alte guvernări și a avertizat că astfel de cazuri afectează credibilitatea mesajului privind reforma statului.

Într-o altă postare, Alexandru Cozer a făcut o paralelă cu filmul „Catch Me If You Can”. Susținând că informațiile false atribuite lui Dumitru Vangheli în CV puteau fi verificate prin proceduri elementare înainte ca acesta să ajungă la conducerea unei companii strategice care gestionează traficul aerian al Republicii Moldova.

De ce este important acest scandal

Dincolo de persoanele implicate, cazul MoldATSA reprezintă unul dintre cele mai dificile teste de imagine pentru actuala guvernare de la Chișinău. PAS și Maia Sandu și-au construit în ultimii ani o mare parte din capitalul politic pe promisiunile privind integritatea, meritocrația și reforma administrației publice. Tocmai de aceea, acuzațiile privind CV-uri contestate, recomandări personale, salarii foarte mari într-o companie de stat și suspiciuni de favoritism au avut un impact politic mult mai mare decât în alte cazuri similare.

Demisia lui Radu Marian este prima consecință politică majoră a acestui scandal. Însă investigațiile financiare și administrative sunt încă în desfășurare, iar cazul continuă să genereze reacții aproape zilnic în Republica Moldova.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!