Românii, tot mai dependenți de AI? 7 din 10 folosesc deja astfel de instrumente

„AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, încearcă să surprindă nu doar câți români folosesc inteligența artificială, ci și câtă încredere au în ea. Studiul analizează inclusiv impactul asupra vieții profesionale și relației dintre angajații juniori și cei cu experiență. Datele arată că tehnologia a ajuns rapid la publicul larg. Totuși, utilizarea este foarte diferită în funcție de vârstă și rămâne concentrată în jurul câtorva platforme.

Generația Z conduce adopția AI

Tinerii sunt cei mai activi utilizatori ai noilor instrumente. În Generația Z, pentru segmentul 18-28 de ani, rata de utilizare ajunge la 89%. În cazul Millennials, procentul este de 72%. Generația X ajunge la 66%, în timp ce numai 39% dintre Baby Boomers folosesc în prezent AI. În total, 70% dintre participanții la cercetare sunt utilizatori actuali. Alți 7% au folosit AI în trecut, dar au renunțat. Aproximativ 19% cunosc tehnologia, însă nu au încercat-o niciodată, iar 5% spun că nu știu exact ce este inteligența artificială.

Există și diferențe importante în felul în care oamenii privesesc această tehnologie. Pentru 27% dintre respondenți, AI seamănă cu un asistent personal căruia îi pot da instrucțiuni. Alți 22% îl văd ca pe o cunoștință la care apelează doar atunci când au nevoie. Numai 11% îl consideră un fel de coleg, iar 9% îl descriu drept un prieten. Datele sugerează că, pentru majoritatea românilor, AI rămâne înainte de toate un instrument, nu un partener de interacțiune.

ChatGPT domină detașat

Când vine vorba despre platformele folosite, un nume se desprinde clar de restul pieței. ChatGPT este cunoscut de 98% dintre respondenți. Gemini ajunge la 79%, iar Claude și Copilot sunt cunoscute de câte 37%. Diferența devine și mai mare atunci când sunt analizate instrumentele utilizate efectiv. ChatGPT a fost folosit în ultimele 30 de zile de 86% dintre utilizatorii AI incluși în analiză. Gemini ajunge la 48%. Meta AI, Claude și Copilot se situează fiecare sub pragul de 20%. În medie, respondenții au folosit doar două dintre cele 11 instrumente incluse în cercetare.

AI este folosit în special în viața personală. Procentul ajunge la 83%, față de 58% pentru activitățile profesionale. În educație, utilizarea raportată este de numai 16%.

Jumătate dintre români nu au recunoscut textul generat de AI

Una dintre cele mai interesante părți ale cercetării este un test practic. Participanții au primit două fragmente și au fost rugați să identifice textul scris de un om. Celălalt fusese generat de inteligența artificială. Rezultatele au fost aproape perfect împărțite. Doar 48% au identificat corect textul uman. În schimb, 52% au considerat că fragmentul generat de AI fusese scris de o persoană.

Există și diferențe între categoriile de respondenți. Persoanele din Generația Z, femeile și cei care folosiseră recent AI au recunoscut ceva mai frecvent textul uman. La polul opus, persoanele din Generația X și bărbații au confundat cele două texte mai des decât media eșantionului.

Românii acceptă AI, dar vor să știe când este folosit

Faptul că oamenii utilizează tehnologia nu înseamnă că sunt dispuși să o accepte în orice situație. Rezervele cresc atunci când AI intervine fără să fie declarat în domenii cu miză personală mare. Cel mai ridicat nivel de disconfort apare în sănătate. Aproximativ 32% dintre respondenți spun că s-ar simți „trădați” dacă ar descoperi că explicațiile primite pentru analizele medicale au fost generate de AI, nu de medic.

Procentul ajunge la 27% în cazul unei conversații cu un psiholog sau consilier online. Tot 27% ar avea o problemă dacă ar suna la bancă și ar crede că discută cu un om, pentru ca ulterior să afle că au interacționat cu AI. Pentru mesajele de sprijin emoțional, procentul este de 26%. Există însă și un segment mult mai relaxat în privința tehnologiei. Aproximativ 15% spun că utilizarea nedeclarată a AI nu i-ar deranja în nicio situație, atât timp cât sistemul își face bine treaba.

AI ridică întrebări și în jurnalism și recrutare

Nevoia de transparență se extinde și asupra vieții profesionale. Aproximativ 24% dintre respondenți ar fi deranjați dacă un recrutor le-ar evalua CV-ul cu ajutorul AI fără să îi informeze.

În jurnalism, 21% ar reacționa negativ dacă ar afla că un articol prezentat sub numele unui jurnalist a fost, de fapt, scris de inteligența artificială. În schimb, oamenii par mai toleranți atunci când miza este mai redusă. Feedbackul oferit de un șef cu ajutorul AI ar deranja 16%, iar recomandările de produse realizate astfel de influenceri generează disconfort pentru 11%.

La serviciu, AI este văzut mai degrabă ca ajutor decât ca amenințare

Impactul asupra locurilor de muncă rămâne una dintre marile teme ale dezvoltării inteligenței artificiale.

Pentru moment, respondenții studiului MKOR tind să vadă tehnologia mai ales prin prisma avantajelor. Pentru 42%, AI reprezintă o modalitate de a scăpa de sarcinile repetitive și plictisitoare. Alți 39% îl consideră un avantaj în raport cu alți profesioniști din domeniul lor. O treime, respectiv 34%, consideră că inteligența artificială a devenit o necesitate. Doar 7% o asociază cu o presiune suplimentară și 5% cu o sursă de stres.

Perspectivele asupra următorilor ani sunt însă împărțite. O treime dintre participanți cred că atribuțiile lor nu se vor modifica deloc în următorii trei până la cinci ani. Un sfert se așteaptă ca AI să preia doar sarcini minore sau de rutină. Alți 22% anticipează schimbări importante în propriul rol profesional. Doar 12% cred că rolul lor va deveni rar întâlnit sau ar putea dispărea complet.

Unii angajați întreabă AI înaintea șefului

Schimbarea poate fi observată deja în modul în care oamenii caută soluții la serviciu. Atunci când nu știu să rezolve o sarcină, 22% dintre angajații intervievați spun că apelează mai întâi la AI. Procentul este mai mare decât în cazul căutărilor pe internet sau în resursele interne ale companiei, ambele cu 17%. Managerul direct este prima alegere pentru 16%, iar un coleg pentru 15%. Luate împreună, sursele umane rămân însă prima opțiune pentru majoritatea respondenților.

AI începe să influențeze și relația dintre angajații aflați la început de carieră și cei cu experiență. Aproximativ 16% observă că unele companii angajează mai puțini juniori și folosesc AI pentru sarcinile simple. În același timp, 13% spun că juniorii devin productivi mai repede datorită acestor instrumente. Tot 13% constată că angajații tineri apelează mai rar la seniori și preferă să întrebe direct AI. Alți 12% observă mentori care îi învață pe juniori cum să verifice rezultatele produse de inteligența artificială.

Paradoxul erei AI: abilitățile umane devin mai valoroase

Poate cel mai interesant rezultat privind piața muncii este legat de competențele viitorului. Deși utilizarea AI se extinde, respondenții nu plasează abilitatea tehnică de a folosi aceste instrumente pe primul loc.

Empatia, negocierea și inteligența emoțională se află printre abilitățile considerate cele mai importante pentru următorii trei până la cinci ani. Categoria competențelor exclusiv umane este indicată de 19% dintre participanți.

Gândirea critică și capacitatea de a verifica munca produsă de AI ajung tot la 19%. Adaptabilitatea și specializarea practică sunt menționate de câte 18%, iar capacitatea de a utiliza eficient instrumentele AI ajunge la 16%. Datele sugerează astfel că răspândirea inteligenței artificiale nu elimină importanța competențelor umane. Dimpotrivă, verificarea informațiilor și capacitatea de a evalua critic rezultatele generate automat devin relevante într-un mediu în care AI este tot mai accesibil.

De ce cifra de 70% trebuie citită cu atenție

Studiul MKOR oferă și un element important de context. Datele Eurostat publicate pentru 2025 indicau că 32,7% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârste între 16 și 74 de ani folosiseră AI generativ. Pentru România, procentul era de 17,8%.

Diferența față de cei 70% raportați de cercetarea MKOR este considerabilă. MKOR explică faptul că rezultatele nu sunt direct comparabile. Cercetarea sa a fost realizată exclusiv online, ceea ce poate conduce la un eșantion mai digitalizat. Eurostat a analizat și o categorie de vârstă mai largă. Prin urmare, procentul de 70% trebuie prezentat ca rezultat al studiului MKOR, nu ca o măsurătoare universală a întregii populații a României.

Cum a fost realizată cercetarea

„AI Adoption Report România 2026” a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Potrivit metodologiei MKOR, eșantionul este aleatoriu, stratificat și reprezentativ pentru populația României după vârstă, gen și distribuție geografică. Publicul-țintă este format din persoane cu vârste între 18 și 65 de ani. Datele au fost colectate prin sondaj online, în Panelul MKOR. Cercetarea s-a desfășurat în două valuri, în mai și august 2026.

Studiul conturează astfel o relație aparent contradictorie cu inteligența artificială. Românii folosesc tot mai mult aceste instrumente și, în unele situații, apelează la ele înaintea oamenilor. În același timp, transparența rămâne esențială atunci când tehnologia intervine în domenii sensibile, precum sănătatea, finanțele, consilierea sau recrutarea. Iar faptul că peste jumătate dintre participanți nu au reușit să distingă textul generat de AI de cel uman arată cât de repede se estompează una dintre granițele care, până recent, păreau ușor de identificat.