Rareș Bogdan critică dur măsurile economice ale guvernului. Acuzații privind impactul asupra IMM-urilor și inflației

Rareș Bogdan lansează un atac extrem de dur la adresa politicilor economice atribuite lui Ilie Bolojan, susținând că o serie de măsuri fiscale și administrative au „afectat grav economia României”, în timp ce reducerea deficitului ar fi „doar un artificiu contabil, făcut pentru Bruxelles”.

Într-o postare publică, europarlamentarul vorbește despre „5+1 decizii-catastrofă” și afirmă că efectele cumulate ar fi dus la presiune pe firmele românești, creșterea inflației și blocaje în economie. Mesajul este formulat tranșant, cu accente critice la adresa modului în care statul ar gestiona finanțele publice.

„Scăderea deficitului este doar un artificiu contabil, un act de magie făcut pentru Bruxelles”, susține acesta, adăugând că cifrele ar „arăta bine în tabele”, dar ar ascunde costuri reale pentru mediul privat. El mai afirmă că „aproximativ 100.000 de firme autohtone au rămas fără oxigen”, ca efect al politicilor economice recente.

Inflație, dobânzi și acuzații de „artificiu contabil”

În debutul mesajului, Rareș Bogdan face referire la evoluția inflației, susținând o creștere de la 5,5% la 10,9% între mai 2025 și mai 2026. În opinia sa, această evoluție ar indica faptul că măsurile fiscale ar fi generat presiuni suplimentare asupra economiei.

Totodată, acesta critică un interviu acordat Bloomberg de către Ilie Bolojan, pe care îl consideră responsabil pentru creșterea dobânzilor de finanțare ale statului. „Mișcarea în sus a dobânzilor este inerțială și nu au mai coborât decât peste 8 luni”, susține el, întrebând retoric „cine plătește paguba adusă statului”. În viziunea sa, reducerea deficitului nu ar reflecta o consolidare reală, ci „tăieri mascate” și transfer de costuri către economie.

„5+1 decizii catastrofă” și efectele asupra IMM-urilor

Europarlamentarul structurează mesajul în ceea ce numește „5+1 decizii catastrofă”, pe care le leagă de efecte în lanț asupra economiei reale.

Prima măsură criticată vizează înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, despre care afirmă că ar fi dus la scăderea consumului. În consecință, spune el, ar fi fost afectate direct IMM-urile din comerț și servicii, precum magazinele de cartier, cafenelele, micii producători și sectorul HoReCa. „Oamenii încasează aceiași bani, dar cumpără mult mai puțin”, afirmă acesta, descriind situația drept o „tăiere mascată a veniturilor reale”.

A doua decizie criticată este reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și eliminarea unor facilități fiscale. Potrivit postării, această măsură ar fi generat „valuri de închideri, insolvențe și suspendări”. „Forțarea micilor afaceri să treacă la impozit pe profit, într-o piață cu marje mici, le-a anulat viabilitatea”, se arată în mesaj.

Blocaj în economie, datorii și proiecte mari de infrastructură

A treia decizie invocată vizează reducerea cheltuielilor statului prin întârzierea plăților către furnizori. În acest context, Rareș Bogdan susține că ar fi apărut un blocaj în lanț în economie, afectând firmele contractate de instituțiile publice. „Dacă statul își reglează pe hârtie deficitul transferând arieratele, nu înseamnă risc de faliment al firmelor?”, întreabă acesta retoric.

El afirmă că există deja o presiune semnificativă pe finanțele publice, estimând costuri ridicate ale dobânzilor lunare suportate de stat.

A patra critică vizează orientarea investițiilor către mari proiecte de infrastructură, în detrimentul capitalului autohton. În opinia sa, firmele mici ar fi dezavantajate de criteriile de participare la proiectele finanțate public. „Nu poți trimite toată lichiditatea către marii contractori, în timp ce firmele locale sunt decapitalizate”, afirmă el.

Taxe locale și impactul asupra afacerilor mici

Ultima direcție criticată este creșterea impozitelor locale pe clădiri nerezidențiale și terenuri. Potrivit mesajului, aceste măsuri ar fi crescut costurile fixe pentru micile afaceri. „Pentru un atelier sau un magazin de familie, explozia impozitului pe proprietate devine o piedică în calea profitabilității”, susține europarlamentarul. În viziunea sa, politica fiscală locală ar fi trebuit să includă scutiri temporare și stimulente pentru investiții, nu doar majorări de taxe.

În finalul postării, Rareș Bogdan afirmă că soluțiile reale pentru reducerea deficitului ar fi trebuit să includă digitalizarea administrației, combaterea evaziunii și restructurarea instituțiilor publice, nu presiuni asupra mediului privat.

El susține că ajustările fiscale actuale ar fi afectat în mod disproporționat firmele românești și ar fi generat efecte negative în economie. „Banii pentru reducerea deficitului nu trebuie luați din contul firmelor”, transmite acesta, concluzionând că direcția actuală ar pune presiune pe sustenabilitatea mediului de afaceri.

Mesajul vine într-un context de dezbatere intensă privind politicile fiscale, nivelul inflației și modul în care România își gestionează deficitul bugetar.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!