Canada lansează propriul fond suveran pentru dezvoltarea accelerată a economiei

Canada face un pas important în direcția consolidării economiei sale prin lansarea unui fond de investiții deținut de stat, destinat finanțării unor proiecte majore de dezvoltare, a anunțat prim-ministrul Mark Carney. Noul instrument financiar, Canada Strong Fund, reprezintă o premieră pentru țară și va porni cu o contribuție inițială de 25 de miliarde de dolari canadieni (aproximativ 18,4 miliarde USD), conform BBC.

Fondul este conceput pentru a sprijini sectoare considerate esențiale pentru viitorul economic al Canadei, inclusiv energia, infrastructura, mineritul, agricultura și tehnologia. Prin aceste investiții, guvernul urmărește să accelereze dezvoltarea economică și să crească competitivitatea țării sale pe termen lung.

Această inițiativă apare într-un context internațional tensionat, în care relațiile comerciale cu Statele Unite sunt în schimbare. La anunțul făcut în Ottawa, Carney a subliniat că transformările din politica economică americană obligă Canada să reacționeze rapid și să își consolideze autonomia economică.

Funcționarea fondului și rolul economic

Canada Strong Fund va funcționa ca un partener între stat și sectorul privat, finanțând proiecte de amploare considerate „proiecte de construire a națiunii”. Acestea includ modernizarea infrastructurii portuare, dezvoltarea resurselor naturale și investiții în tehnologii emergente.

Un element inovator al fondului este deschiderea către populație. Canadienii care dispun de economii vor putea investi direct în acest instrument. Această abordare ar putea crește implicarea publicului în proiectele naționale și ar putea diversifica sursele de finanțare.

Totuși, specialiștii avertizează că astfel de investiții pot implica riscuri semnificative și randamente mai reduse decât alte opțiuni de pe piață. De asemenea, succesul fondului va depinde în mare măsură de selecția proiectelor și de modul în care acestea sunt gestionate.

Critici și reacții politice

Lansarea fondului a generat dezbateri intense în spațiul public și politic. Institutul Economic din Montreal a avertizat că proiectul ar putea implica costuri mari pentru contribuabili, fără garanția unor beneficii proporționale.

Liderul opoziției conservatoare, Pierre Poilievre, a criticat dur inițiativa, numind-o un „fond de datorie suverană”. El a subliniat că, spre deosebire de alte state care au fonduri similare, Canada nu dispune de excedente bugetare, ci se confruntă cu deficit.

Poilievre a invocat exemple precum Norvegia, Singapore și Arabia Saudită, unde fondurile suverane sunt alimentate din surplusuri consistente. De asemenea, el a pus sub semnul întrebării necesitatea implicării statului în finanțarea unor proiecte care ar putea atrage capital privat dacă sunt cu adevărat viabile economic.

Modelul global și particularitățile Canadei

La nivel global, fondurile suverane sunt utilizate în principal de statele care obțin venituri mari din resurse naturale sau alte active publice. Aceste venituri sunt investite într-un portofoliu diversificat, adesea pe piețele internaționale, pentru a genera profit și stabilitate pe termen lung.

Un exemplu relevant este Norvrgia, care a creat în 1990 un fond alimentat din veniturile din petrol și gaze. Acesta a crescut până la peste 2 trilioane de dolari și este considerat cel mai mare fond suveran din lume. Alte țări cu fonduri importante includ China, Emiratele Arabe Unite și Kuwait.

Canada se diferențiază prin faptul că nu dispune de surplusuri bugetare semnificative, ceea ce înseamnă că noul fond va fi finanțat, cel mai probabil, din împrumuturi. În plus, investițiile vor fi orientate în principal către proiecte interne, spre deosebire de modelul altor state care investesc masiv în străinătate.

În același timp și în Statele Unite se analizează posibilitatea creării unui fond suveran, după un ordin executiv semnat de Donald Trump, care vizează o gestionare mai eficientă a averii naționale.