Agricultura românească îmbătrânește: poate fi reînnoită generația de fermieri?

Deși țara noastră pare un candidat ideal pentru aceste politici, concentrând aproape un sfert din forța de muncă agricolă a Uniunii Europene. Problemele structurale ale sectorului pun sub semnul întrebării eficiența acestor măsuri.

Bruxelles-ul vrea mai mulți tineri fermieri

Strategia europeană lansată la finalul anului 2025 își propune să dubleze numărul tinerilor fermieri până în 2040. Astfel încât aceștia să ajungă la aproximativ 24% din total. În prezent, doar 12% dintre fermierii europeni au sub 40 de ani. În timp ce media de vârstă a depășit 57 de ani.

Planul include măsuri concrete: alocarea a cel puțin 6% din bugetele agricole pentru reînnoirea generațională. Granturi de până la 300.000 de euro pentru tineri. Și facilități de creditare în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții.

De asemenea, este propusă crearea unui observator european al terenurilor, menit să faciliteze accesul la pământ și transferul fermelor între generații.

România, între potențial și vulnerabilitate

Pe hârtie, România pare un beneficiar direct al acestor măsuri. Cu aproximativ 1,77 milioane de persoane implicate în agricultură, țara noastră deține cea mai mare pondere a forței de muncă agricole din UE.

Totuși, realitatea din teren este mai complicată. Peste 44% dintre fermieri au peste 65 de ani. Iar numărul celor trecuți de 70 de ani depășește 249.000, potrivit fostului președinte al LAPAR, Nicu Vasile.

Există și semnale pozitive: România se afla în 2020 pe locul cinci în UE la numărul de tineri fermieri sub 25 de ani, cu peste 155.000 de persoane, reprezentând aproximativ 10% din totalul european.

Sprijin financiar, dar rezultate limitate

Autoritățile române au implementat, în ultimii ani, mai multe programe dedicate tinerilor fermieri. Acestea includ granturi nerambursabile, facilități fiscale și acces mai ușor la fonduri europene.

De exemplu, prin intervenția DR-12 din Planul Național Strategic 2023–2027, tinerii pot accesa finanțări de până la 200.000 de euro, din care 80% sunt nerambursabile.

De asemenea, prin programele gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, au fost alocate peste 158 de milioane de euro pentru sprijinirea veniturilor tinerilor fermieri între 2015 și 2025.

În cadrul submăsurii 6.1 din PNDR, peste 14.000 de tineri au beneficiat de finanțări totale de peste 564 de milioane de euro, notează BusinessEdge.

Obstacolele reale: terenuri, costuri și infrastructură

În ciuda acestor măsuri, atragerea tinerilor rămâne o provocare majoră. Ministerul Agriculturii recunoaște dificultățile: „Atragerea tinerilor către sectorul agricol reprezintă o provocare majoră, determinată de factori economici, sociali și structurali.”

Printre principalele obstacole se numără accesul dificil la terenuri, costurile ridicate și lipsa infrastructurii de bază în mediul rural. De asemenea, investițiile inițiale necesare sunt semnificative, iar riscurile financiare descurajează mulți tineri.

Fragmentarea terenurilor, problema structurală

Una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii românești rămâne fragmentarea excesivă a terenurilor. Aproximativ 90% dintre ferme au sub 5 hectare, ceea ce le plasează în categoria fermelor de subzistență.

Nicu Vasile subliniază această realitate: „Astăzi, media este de 3,8 hectare pe fermă vegetală, în timp ce la nivelul Uniunii este de 16 hectare.”

În aceste condiții, profitabilitatea rămâne scăzută, iar agricultura este adesea mai degrabă un mecanism de protecție socială decât un sector economic competitiv.

Prioritățile Ministerului Agriculturii ar trebui să fie comasarea suprafețelor. Prin arendare și renta viageră agricolă, consideră specialistul. „Dar noi discutăm tot timpul despre sistemul de irigații, de exemplu. Ori, cum poți să faci irigații pe un sistem calculat pentru ferme mari, când ai exploatații mici? Vorbim despre micul fermier, dar problema este cum îl rentabilizezi. Sectorul agricol nu înregistrează nici măcar 7% ca rată a profitabilității”, subliniază fostul președinte LAPAR.

Prea mulți fermieri pentru o agricultură profitabilă?

O altă perspectivă controversată este aceea că România ar avea prea mulți fermieri pentru a susține un sector eficient. „România nu poate avea mai mult de 100.000 de fermieri pentru ca sectorul agricol să fie rentabil”, afirmă Nicu Vasile.

El avertizează că atragerea de noi fermieri, tineri, fără rezolvarea problemelor de bază, poate duce la îndatorare și instabilitate financiară, mai ales în cazul celor fără experiență.

„Ce sens are să aduci alți fermieri? Să vândă pământurile sau ca să le dea celor de la care au cumpărat inputuri? Îi încântăm și apoi îi îndatorăm, pentru că nu au experiență. Micului fermier i-am dat utilaje cu valoare mare pe care nu are cum să rentabilizeze. Iar acum nu are stabilitatea profitului pe termen lung, dar are în schimb rate la leasing-ul pentru utilaje. Are datorii către proprietarul de teren și plăți de făcut către furnizorii de inputuri.”

Reînnoirea generațiilor rămâne o necesitate critică. Succesul strategiilor depinde însă de capacitatea României de a corela atragerea tinerilor cu alte măsuri, precum cele de comasare a terenurilor sau de creștere a productivității și profitabilității, se menționează în analiza celor de la BusinessEdge.