Pot puterile mijlocii să facă relevant G20-ul condus de SUA?

Sprijinul pentru bunurile publice globale este retras, de la Organizația Mondială a Sănătății până la Acordul de la Paris și USAID. În timp ce Statele Unite își redefinesc rolul internațional, începe căutarea unor soluții vechi și noi pentru ordinea mondială. Întrebarea este dacă instituțiile multilaterale tradiționale pot rezista presiunii sau dacă puterile mijlocii pot conduce mai mult.

Vechea ordine internațională s-a destrămat

La un atelier recent organizat de Carnegie Endowment for International Peace și British Academy, participanții au ajuns la un consens general. Mulți au considerat că vechea ordine internațională s-a destrămat. Dezbaterea a rămas intensă pe marile întrebări care urmează, relatează The Global Issue.

Participanții au discutat dacă puterile mijlocii pot influența subiecte cu miză geopolitică și geoeconomică reală. Au fost analizate și riscurile unei lumi împărțite în sfere de influență, dominate de mari puteri. S-a discutat și despre rolul actorilor nonstatali în ordinea viitoare și despre dominația G2, format din SUA și China.

G20, între relevanță și supraviețuire

Întrebarea care a produs o dispută surprinzător de puternică a fost legată de relevanța G20. Participanții au dezbătut dacă grupul poate supraviețui celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump. Un participant a susținut că decizia președintelui american de a exclude Africa de Sud a încălcat principiul fundamental al grupului. Potrivit acestei opinii, decizia aproape a compromis reuniunea înainte ca aceasta să înceapă cu adevărat. Alții, inclusiv autoarea analizei, au susținut că G20 trebuie luat în serios, chiar și sub administrația Trump.

Multilateralismul sub presiune americană

Administrația Trump vede adesea multilateralismul ca fiind opus agendei sale „America First”. Totuși, G20 rămâne greu de ignorat. Contextul global nu ajută deloc. Reuniunea are loc într-un moment de tensiuni profunde între marile puteri. Principalele economii ale G20 se află pe poziții opuse în privința războiului din Ucraina. În același timp, războiul SUA cu Iranul amenință alianțele globale și stabilitatea economică internațională. Scepticismul este justificat. Totuși, există un alt element important al momentului actual: ascensiunea puterilor mijlocii.

Puterile mijlocii caută spațiu de acțiune

Mulți se întreabă dacă aceste state pot debloca sau ocoli impasurile create de marile puteri. Alții susțin că puterile mijlocii avansează anumite teme prin noi acorduri comerciale și forumuri plurilaterale. Aceste state nu schimbă întotdeauna sistemul, dar pot mișca dosare concrete și pot construi baze pentru o nouă ordine. Pentru cei care cred în această influență graduală, G20 rămâne un forum important și încă util. Capacitatea puterilor mijlocii depinde de abilitatea lor de a convinge, atrage sau influența marile puteri.

De ce G20 încă contează

Împreună, statele G20 reprezintă aproximativ 85% din PIB-ul global și 75% din comerțul mondial. Aceste țări adună și două treimi din populația lumii, ceea ce oferă grupului o greutate greu de egalat. Dintre cele 13 puteri mijlocii identificate de Belfer Center al Universității Harvard, șase sunt membre G20. În 2023, Uniunea Africană a devenit membră, oferind reprezentare indirectă Egiptului și Nigeriei, alte două puteri mijlocii.

Prin comparație, G7 reprezintă 45% din PIB-ul global și exclude puterile mijlocii din Sudul Global.

G7 pierde teren în fața G20

Această diferență explică de ce ministrul indian de externe, S. Jaishankar, a spus că lumea a depășit G7. Totuși, obstacolele în calea relevanței G20 rămân mari. Președinția americană poate reduce energia acumulată în ultimii ani. Mulți se tem că un președinte „America First” poate slăbi patru ani succesivi de leadership al Sudului Global. Indonezia a condus G20 în 2022, India în 2023, Brazilia în 2024 și Africa de Sud în 2025. Aceste președinții au adus ambiție, energie și teme importante pentru țările emergente și în curs de dezvoltare.

SUA preiau ștafeta, apoi urmează Marea Britanie

Trump va prezida G20 în Florida, în luna decembrie, înainte de a preda ștafeta Regatului Unit. Un participant la atelier a sugerat că SUA ar putea fi doar o punte între două etape diferite. Prima etapă este ambiția Sudului Global. A doua este președinția britanică, cu o capacitate puternică de convocare. Până acum, strategia administrației Trump a fost să readucă G20 „la elementele de bază”. Site-ul oficial G20 2026 spune că SUA readuc grupul la „misiunea sa centrală”.

Agenda Trump: economie, energie și tehnologie

Washingtonul vrea ca G20 să se concentreze pe creștere economică, inovație și parteneriate utile muncitorilor americani. Administrația spune că aceste parteneriate trebuie să sprijine și companiile americane, precum și aliații Statelor Unite. Secretarul de stat Marco Rubio a prezentat agenda prin patru grupuri de lucru și trei teme majore. Acestea sunt reducerea poverii de reglementare, lanțurile energetice sigure și accesibile, noile tehnologii și inovația. Trezoreria SUA a descris, la rândul său, o direcție financiară mai simplă, orientată spre rezultate.

O revenire la misiunea inițială

Unii cred că restrângerea agendei este esențială pentru succesul grupului în contextul actual. G20 a fost creat în 1999 pentru a lărgi dialogul privind politicile economice și financiare importante. Scopul inițial era cooperarea între economiile importante pentru o creștere mondială stabilă, durabilă și benefică tuturor. În ultimii patru ani, agenda G20 s-a extins mult dincolo de aceste obiective economice inițiale. Ea a inclus dezvoltare, finanțare climatică, datorii, obiective de dezvoltare durabilă, inegalitate și securitate alimentară.

O agendă tot mai greu de controlat

G20 a discutat și reforma băncilor multilaterale de dezvoltare, mineralele critice, inteligența artificială și consultarea actorilor sociali. În 2025, G20 a avut 15 grupuri de lucru dedicate dezvoltării sociale, climei și temelor geopolitice. Totuși, într-o perioadă de șocuri geopolitice și geoeconomice, restrângerea agendei va fi greu de menținut. Există un argument puternic pentru reunirea liderilor celor mai puternice economii ale lumii într-un singur cadru. Chiar dacă discuțiile oficiale sunt limitate, temele mari vor apărea inevitabil pe marginea reuniunii.

Războiul cu Iranul schimbă calculele

Războiul cu Iranul a afectat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și cantități mari de gaze lichefiate. Această criză a încetinit creșterea PIB-ului global la o estimare de 2,1% în 2026. Prin comparație, creșterea globală fusese de 3,4% în 2025, înainte ca șocul energetic să se agraveze. Aproape un milion de oameni din Sudul Global au fost afectați de creșterea puternică a prețurilor la energie. Criza a perturbat și aprovizionarea cu materii prime necesare producției de îngrășăminte, tensionând lanțurile agricole globale.

Prețurile alimentelor pot rămâne ridicate

Perturbările din agricultură pot provoca o creștere sistemică, pe termen lung, a prețurilor alimentare la nivel global. Un studiu recent al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare estimează pierderi economice masive pentru statele arabe. Conflictul ar putea șterge între 120 și 194 de miliarde de dolari din PIB-ul acestor țări. Această pierdere ar putea bloca planurile regionale de dezvoltare non-petrolieră, infrastructură și diversificare economică. În acest context, G20 nu poate evita complet discuțiile despre energie, hrană, stabilitate și securitate.

Cine vine la summit contează enorm

Succesul acestui G20 va depinde și de liderii care vor participa fizic la reuniunea din Miami. Președintele chinez Xi Jinping ar putea participa, dar prezența sa nu este sigură în acest moment.

Președintele Trump l-a invitat și pe președintele rus Vladimir Putin, ceea ce poate amplifica tensiunile politice. Ultima dată când Trump, Xi și Putin au participat fizic la același summit G20 a fost în 2019. Anul trecut, niciunul dintre cei trei nu a fost prezent, marcând cea mai slabă participare la nivel de lideri.

Miami poate arăta limitele multilateralismului

Summitul G20 de la Miami poate arăta limitele multilateralismului într-un context geopolitic nefavorabil. Fără buna-credință a celei mai mari puteri mondiale, instituțiile internaționale devin mai fragile și mai greu de coordonat. Excluderea Africii de Sud și alegerea unui teren de golf ca loc al reuniunii pot crea un precedent problematic. Acest precedent ar putea submina viitorul unui forum care rămâne important, dar tot mai vulnerabil. Totuși, summitul poate fi și un moment dificil, dar necesar, înaintea președinției britanice din 2027.

Pot puterile mijlocii salva forumul?

Președinția Regatului Unit ar putea readuce continuitate, după un an american dominat de tensiuni și incertitudini. Aceasta ar lăsa deschisă posibilitatea ca puterile mijlocii să păstreze G20 relevant într-o ordine globală fragmentată. Ele nu pot înlocui marile puteri, dar pot construi punți și pot menține dialogul funcțional. Există, desigur, și posibilitatea ca Trump să folosească reuniunea din 2026 pentru a face G20 „relevant din nou”. Rămâne de văzut dacă G20 va fi salvat de puterile mijlocii sau remodelat de Washington.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!