Analiză. Noua lege a salarizării: mai multă eficiență în administrație sau o nouă tăiere a salariile bugetarilor?

Guvernul pregătește o nouă lege a salarizării pentru personalul bugetar, argumentând că acest proiect este unul dintre cele mai importante angajamente asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul se află deja în dezbatere publică și a generat în ultima săptămână reacții puternice din partea sindicatelor și a unor categorii profesionale, în special din educație, administrația publică, dar și din zona personalului din justiție. Medicii și magistrații pregătesc și ei mișcări de protest.

Autoritățile susțin însă că reforma urmărește să corecteze dezechilibrele acumulate în ultimii ani și că niciun angajat din sectorul public nu va avea venituri mai mici ca urmare a noii legi. Oamenii spun că nici pe departe nu este așa, că oricum veniturile lor au fost reduse în 2026 comparativ cu anul precedent.

Legislația de până acum în domeniul salarizării bugetarilor

Actualul sistem de salarizare are la bază Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Actul normativ a fost prezentat la momentul adoptării drept o reformă majoră care urma să uniformizeze și să aducă predictibilitate în sistemul de remunerare al bugetarilor.

În practică, însă, legea a fost modificată în repetate rânduri prin ordonanțe de urgență, legi anuale ale bugetului și alte intervenții legislative. Rezultatul a fost apariția unor diferențe importante între categorii profesionale, a numeroase sporuri și indemnizații și a unor situații în care persoane aflate pe funcții similare au ajuns să fie plătite diferit.

În paralel, cheltuielile cu personalul au crescut constant, iar reforma salarizării a devenit unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR pentru modernizarea administrației publice și creșterea sustenabilității finanțelor publice.

Guvernul spune că salariile nu scad, sindicatele îl contrazic

Potrivit declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, noua lege are ca obiectiv reașezarea grilelor de salarizare și eliminarea unor distorsiuni acumulate în ultimii ani. Ministrul a insistat că reforma nu presupune diminuarea salariilor aflate în plată.

„Niciun venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea ca urmare a acestei legi. Niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani ca urmare a acestei reforme”,a declarat Dragoș Pâslaru, ministru interimar al Muncii și Protecției Sociale.

„Principiile legii sunt destul de clare. Presupun o simplificare a modului de salarizare prin eliminarea a 87 de sporuri din 151, peste jumătate din sporurile existente astăzi. Vorbim despre curățarea unui sistem care a acumulat multe forme de plată paralelă”, susține ministrul, asigurând însă că o parte din fostele sporuri sunt acum incluse în salariul de bază.

Sindicatele reclamă riscul reducerii unor venituri, menținerea unor inechități salariale și lipsa unui dialog suficient cu autoritățile. În plus fiecare categorie are propriile nemulțumiri.

Ce au declarat diverși bugetari pentru NewsEdge despre noua lege a salarizării

Un angajat din ANAF a declarat, sub protecția anonimatului pentru NewsEdge.ro, că promisiunea ministrului Pâslaru că nu vor scădea veniturile prin noua lege nu valorează nici doi bani: „Ministrul spune că se va include un amendament în lege cum că salariile vor fi conservate la același nivel ca cel actual. Dar noi pierdem la punctaj. Ni se taie din sporuri. După ce a mai fost o tăiere și anul trecut. Plus că ce înseamnă un amendament de tipul asta într-o lege? Azi e, mâine nu e. Noi vrem o grilă cu un punctaj corect, raportat măcar la ce câștigăm azi, dacă nu putem vorbi de majorări. Și mai avem o problemă, dacă agenții economici sancționați contestă și cer daune în instanță, noi trebuie să ne plătim singuri apărarea și toate cheltuielile. Păi cine mai are curaj să se ducă în controale și să pună sancțiuni dacă instituția nu-i ține spatele?”

La fel, judecătorii se pregătesc de proteste, pe urmele grefierilor, care au paralizat, în urmă cu câteva zile, justiția. „Salariile noastre probabil vor scădea mult. Știu că lumea se pregătește de proteste”, ne-a declarat o judecătoare despre impactul legii propuse de Ministerul Muncii asupra salariilor din instanțe.

În învățământ, ministrul susține că aplicarea vechilor procente este nesustenabilă: peste 113.000 de profesori primesc în prezent indemnizația de dirigenție, iar calcularea ei procentuală pe noua bază salarială ar genera un impact bugetar imposibil de acoperit, de 1,1 – 1,2 miliarde de lei. În plus, acest sistem îi avantajează pe profesorii deja bine plătiți în detrimentul celor cu salarii mici. Ca soluție, Pîslaru a propus sindicatelor transformarea dirigenției într-o indemnizație în sumă fixă, menită să protejeze cadrele didactice de la baza sistemului.

O lege imperfectă și un scandal între miniștrii

Oficialul a recunoscut că legea pusă în dezbatere nu este perfectă, dar s-a apărat cu argumentul că încă mai poate fi corectată în Parlament. În realitate, o lege de asemenea dimensiuni și complexitate, care necesita aprobări de la Finanțe pentru orice modificare în anvelopa salarială, este aproape imposibil de modificat radical și, în același timp, coerent la nivelul legislativului.

Ministrul Pâslaru s-a apărat la multe întrebări ale presei spunând că proiectul este lăsat de predecesorul său, pesedistul Florin Manole. Acesta a declarat, la rândul său: „Sunt nişte diferenţe între proiectul pe care l-am lăsat şi proiectul care a ajuns în dezbatere publică. Aceste diferenţe au fost o decizie politică care s-a luat în minister”, fără a accepta să intre în detalii.

Singurele venituri care cresc sunt, previzibil, pentru demnitari

Și pe tema măririi salariilor demnitarilor, cei doi s-au contrazis, Pâslaru afirmând că majorarea acestora (motiv evident de indignare pentru restul populației) este o cerință a criteriilor unitare de salarizare cerute de Comisia Europeană și că ar urma să ceară o derogare de la aceasta pentru a le menține la același nivel.

Manole a replicat că deja Comisia răspunsese la o solicitare a sa în acest sens, precizând că o eventuală decizie de înghețare a veniturilor demnitarilor este la latitudinea guvernului.

Cearta celor doi miniștri este doar preambulul unei lungi serii de scandaluri, în care foștii, actualii și viitorii vor arunca vina unii pe alții pentru pierderi de fonduri, neîndepliniri de jaloane și mai ales, măsuri nepopulare. Eterna grea moștenire!

Interesantă mi s-a părut însă o altă nuanță. Florin Manole a subliniat, cu referire la salariile demnitarilor: „Comisia Europeană spune câteva lucruri: unu, că recomandă să fie păstrate grilele din evaluarea Băncii Mondiale şi cu ierarhizarea specifică a funcţiilor. Punctul numărul doi, Comisia spune că pentru aceste grile impactul bugetar nu este mare, deci nu este o problemă tehnică. Şi punctul numărul trei şi cel mai important este că ni se spune că decizia statului, respectiv statului român în cazul acesta, este liberă”.

Cu alte cuvinte, pentru demnitari e ok că le cresc salariile, sunt puțini și impactul bugetar nu e mare. Vor vota mai motivat restul grilelor care potențial reduc salariile marii mase de bugetari. Curat echitate! Argumentul este cumva similar cel pe care l-au invocat susținătorii exceptării persoanelor cu handicap de la creșterile de taxe și impozite, iar Bolojan a fost de neclintit: Nu facem excepții! Pentru demnitari, n-a făcut nici aici excepții, mărindu-le veniturile.

Val de proteste la nivel național: sănătatea, finanțele și justiția amenințate cu blocarea activității

Săptămâna aceasta a marcat și primele proteste coordonate ale mai multor categorii de bugetari după publicarea proiectului de lege, existând riscul transformării unor manifestații sectoriale într-un conflict social mult mai amplu.

Sănătatea amenință cu greva generală, grefierii blochează instanțele, finanțiștii opresc controalele, vameșii le multiplică

• Pe 3 iunie 2026, Federația SANITAS a organizat o acțiune de amploare în București, mobilizând în jur de 20.000 de medici, asistente și personal auxiliar. Manifestația a debutat în Piața Victoriei, cadrele medicale plecând ulterior în marș spre Piața Constituției. Sindicaliștii au susținut că noile prevederi pot duce la plafonarea sau chiar reducerea veniturilor din sistem.
• Personalul auxiliar din instanțe și parchete (grefierii și personalul conex) s-a aflat într-un program de proteste între 2 și 5 iunie. Aceștia au blocat ședințele de judecată și au refuzat să intre în săli, lipind afișe de grevă pe uși și asigurând doar participarea la procesele urgente cu măsuri preventive. Liderii sindicali susțin că, în medie, un grefier ar urma să piardă 1.500 de lei din cauza actualului proiect, pe care îl cataloghează drept o grilă profund inechitabilă și discriminatorie.
• Sute de angajați ai Ministerului de Finanțe, din ANAF și instituțiile subordonate au venit din întreaga țară pentru a picheta sediul ministerului de resort. Nemulțumirile lor vin după o serie de proteste spontane în mai multe orașe. Oamenii acuză faptul că noua grilă le va îngheța veniturile în următorii ani sau chiar le va scădea considerabil, afectându-le grav puterea de cumpărare. Organizațiile afiliate Blocului Național Sindical solicită o grilă de salarizare distinctă pentru sistemul fiscal.
• Încă din 28 mai, angajații din cadrul Autorității Vamale Române, coordonați de Sindicatul Național Meridian, au declanșat o formă inedită de protest. Vameși aplică la sânge și cu o rigurozitate extremă toate procedurile de control: verifică amănunțit documentele și extind controalele asupra mărfurilor. Acest mod de operare a generat cozi și întârzieri masive la puncte importante de frontieră, cum ar fi Siret, Portul Constanța și unele vămi de interior.

Ilie Bolojan: „O gravă eroare să creezi așteptări care nu pot fi onorate”

De cealaltă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a temperat speranțele în schimbarea de macaz sub un nou guvern, declarând că retorica politică din ultimii ani a creat așteptări complet exagerate în rândul bugetarilor. Deși inflația a afectat puterea de cumpărare, realitatea fiscală nu va permite majorări sau cedări substanțiale, susține primul-ministru demis.

În ceea ce privește limitele bugetare stricte, România pornește de la un fond total actual de salarii de 166 de miliarde de lei, spune Bolojan și conform analizelor economice, pentru a păstra același procent istoric din PIB și anul viitor, fondul ar putea crește în mod natural cu o sumă cuprinsă între 7 și 9 miliarde de lei. Cu toate acestea, pentru a nu destabiliza indicatorii macroeconomici ai țării, limita maximă de creștere acceptată de Ministerul de Finanțe a fost stabilită la doar 2 miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, bugetari din toate instituțiile pregătiți-vă de greve că eu plec în opoziție!

Soluția propusă de premier este în continuare eficientizarea aparatului de stat

Șeful Guvernului interimar susține că indexările de anul viitor trebuie să respecte la milimetru anvelopa fiscală stabilită cu partenerii europeni în 2021. Pentru a putea crește salariile în viitor, Bolojan vede o singură cale sustenabilă: restructurarea instituțiilor cu personal supradimensionat.

Din punctul său de vedere, este complet anormal ca statul să plătească trei oameni cu salarii medii într-o zonă unde doi angajați competenți și bine plătiți ar putea face treaba tuturor, al treilea generând doar lipsă de motivație și costuri inutile pentru buget.

O gândire corectă, doar pe care în perioada cât a fost la putere nu a pus-o în practică sub această formă. Ne amintim că toate reducerile din ultimul an din administrație au vizat procente generale, nu analize personalizate.

Ce va urma, cu ce program de guvernare va veni următorul executiv?

Nici actualele grile și potențiale reduceri nu încurajează menținerea oamenilor competenți și muncitori în rândul bugetarilor. Sigur că o soluție trebuie luată în calcul, și în legătură cu cifrele bugetare, dar și cu modalități mai eficiente de a opera în administrația centrală și locală. Nu, cu barda, nu la procent, ci prin concursuri și evaluari de competență reale. Dar cine să le facă dacă decidenții politici sunt așa cum sunt? Așteptăm următorul program de guvernare și aprobarea sa (sau nu) în Parlament.