Mesajul ascuns timp de 4.000 de ani într-un plic de lut a fost în sfârșit descifrat

Un nou studiu publicat în revista npj Heritage Science prezintă în detaliu tehnologia și primele rezultate obținute cu ajutorul ei.

O scrisoare veche de 4.000 de ani, ascunsă într-un plic de lut

Una dintre cele mai interesante descoperiri este o scrisoare trimisă în urmă cu aproximativ 4.000 de ani. În prima jumătate a secolului al XIX-lea î.Hr., un negustor pe nume Ennum-Aššur călătorea între mai multe orașe din Anatolia Centrală pentru a face comerț.

În timp ce era plecat, un coleg căruia îi împrumutase argint nu și-a plătit datoria. Ennum-Aššur i-a cerut soției sale, Anna-anna, să recupereze banii. Femeia nu a reușit. Debitorul a refuzat să îi dea argintul și a spus că îl va returna doar personal, după întoarcerea lui Ennum-Aššur.

Anna-anna i-a trimis atunci o scrisoare soțului său. Problema era că scrisoarea fusese închisă într-un plic de lut, așa cum se proceda în Mesopotamia antică. Acest sistem proteja documentele în timpul transportului și împiedica alte persoane să le citească.

Scrisoarea a fost descoperită în timpul unor săpături arheologice la Kültepe, cunoscut în Antichitate drept Kanesh. De atunci, documentul a fost păstrat în Muzeul Civilizațiilor Anatoliene din Ankara.

Timp de aproape 4.000 de ani, nimeni nu a putut citi mesajul. Nici măcar persoana căreia îi fusese trimis.

Cum reușește scannerul ENCI să „deschidă” tăblițele

Secretul este tomografia computerizată. ENCI folosește raze X pentru a analiza interiorul obiectelor fără să fie nevoie ca acestea să fie sparte sau desfăcute.

Datele obținute sunt transformate ulterior în imagini tridimensionale. Cercetătorii pot astfel să reconstruiască virtual interiorul tăblițelor și al plicurilor de lut. Procesul este asemănător cu o „desfacere virtuală” a documentului.

În cazul scrisorii lui Anna-anna, această tehnologie a făcut posibilă recuperarea textului ascuns în interiorul plicului.

Un proiect care combină mai multe domenii

ENCI a fost dezvoltat de o echipă internațională și interdisciplinară. La proiect au contribuit specialiști în asiriologie, fizica razelor X și informatică. Asiriologii identifică obiectele și interpretează textele. Ei pot explica și contextul istoric, social și cultural în care au fost create documentele.

Fizicienii proiectează sistemul de imagistică și stabilesc modul în care razele X pot pătrunde în lut fără să deterioreze obiectele. Informaticienii transformă datele brute în reconstrucții digitale. Ei dezvoltă algoritmi pentru procesarea imaginilor, extragerea suprafețelor și vizualizarea obiectelor.

Un rol important îl are și tehnologia de „desfacere virtuală”, care permite cercetătorilor să vadă documente aflate încă în interiorul unor învelișuri de lut.

Scannerul poate fi dus direct în muzee

Unul dintre principalele avantaje ale ENCI este mobilitatea. Multe obiecte arheologice sunt extrem de fragile. Transportarea lor la un laborator poate fi dificilă sau chiar riscantă.

În cazul ENCI, scannerul poate fi montat direct în muzeu sau în arhivă. Astfel, cercetătorii nu mai trebuie să transporte artefactele unice pe distanțe mari.

Primele două campanii importante de măsurători au avut loc la Muzeul Luvru și la Ankara. Rezultatele au demonstrat că aparatul poate analiza mai multe tipuri de tăblițe și plicuri cuneiforme.

Importanța tehnologiei nu se limitează la citirea unor scrisori nedeschise. Scanările CT pot arăta și structura internă a lutului.

Cercetătorii pot identifica incluziuni, inclusiv semințe, și pot observa urmele lăsate de tehnicile folosite la fabricarea obiectelor. Aceste informații pot oferi indicii despre modul în care erau produse tăblițele și plicurile. De asemenea, cercetătorii pot afla ce materii prime erau folosite și cum lucrau scribii din lumea antică.

Prin urmare, ENCI poate deveni un instrument important pentru studiul civilizațiilor care au folosit scrierea cuneiformă.

ENCI poate analiza și alte obiecte istorice

Tehnologia nu este limitată la tăblițele de lut. Cercetătorii spun că scannerul poate funcționa într-o gamă largă de parametri experimentali. Acest lucru permite analizarea mai multor obiecte care au dimensiunile potrivite și nu absorb excesiv razele X.

Printre acestea se pot afla și alte artefacte din lut, dar și manuscrise și obiecte complexe provenite din perioade și culturi diferite. Descoperirea scrisorii lui Anna-anna arată astfel cum tehnologia modernă poate oferi acces la informații care au rămas ascunse timp de mii de ani.

Fără să deschidă un document fragil și fără să îl deterioreze, cercetătorii pot afla astăzi ce au scris oamenii din lumea antică.