S&P decide ratingul pentru România după eșecul Guvernului Mureșan. Ce se întâmplă cu datoria și leul în caz de retrogradare

Problema este urmărită cu atenție de investitori. Deoarece vine în paralel cu acumularea rapidă a datoriei publice și cu eforturile de reducere a deficitului bugetar.

Agenția S&P Global Ratings urmează să revizuiască vineri ratingul suveran al României. În prezent, țara se află la cea mai joasă treaptă a categoriei „investment grade”, cu perspectivă negativă. O coborâre sub acest nivel ar însemna pierderea statutului de „investment grade”. Ceea ce în limbajul piețelor este cunoscut drept trecerea în categoria „junk”. Reuters notează că eșecul formării unui nou guvern sporește incertitudinea legată de capacitatea României de a continua măsurile de consolidare fiscală.

Leul și obligațiunile resimt deja tensiunile

Criza politică se reflectă și în piețele financiare. Potrivit Reuters, leul a ajuns la niveluri record de depreciere. În timp ce randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni. S-au atins astfel cele mai ridicate niveluri din ultimul an.

Randamentul unei obligațiuni reprezintă costul pe care statul trebuie să îl suporte pentru a se împrumuta de pe piețe. Atunci când investitorii percep un risc mai mare, ei cer de regulă dobânzi mai ridicate pentru a cumpăra datoria unui stat. În cazul României, problema este cu atât mai importantă cu cât statul are nevoie de volume mari de finanțare. Dobânzile mai mari înseamnă, în timp, cheltuieli mai mari cu serviciul datoriei și pot face și mai dificilă reducerea deficitului.

Ce urmărește S&P

S&P evaluează capacitatea și disponibilitatea unui stat de a-și achita datoriile. Ratingul este o evaluare a riscului de credit al unei țări și este urmărit atât de investitori, cât și de instituțiile financiare. România se află în prezent la „BBB-”, ultima treaptă a categoriei investment grade. Iar perspectiva este negativă. O eventuală coborâre sub „BBB-” ar plasa țara în categoria speculativă, numită în mod obișnuit „junk”.

Reuters citează analiști care consideră că principala întrebare pentru agenție nu este doar cât de mult a avansat consolidarea fiscală, ci și dacă aceasta poate continua în actualul context politic. „Finanțele publice ale României s-au îmbunătățit. Însă sunt necesare mult mai multe progrese pentru a liniști investitorii și a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”, au spus analiștii Capital Economics, potrivit Reuters.

Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețe emergente la Generali Asset Management, a estimat o probabilitate de unu din patru pentru o retrogradare din partea S&P. El a considerat că agenția ar putea acorda mai multă importanță progreselor în ceea ce privește deficitul decât dificultăților politice de moment. „Atât S&P, cât și Moody’s ar putea tolera o perioadă mai prelungită de instabilitate politică, cu condiția ca o consolidare fiscală să rămână pe drumul cel bun”, a spus Tresca.

În schimb, o abatere importantă de la planul de reducere a deficitului sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea crește riscul unei retrogradări, potrivit strategului citat.

De ce contează atât de mult formarea Guvernului

Problema centrală pentru agențiile de rating este dacă statul poate lua și aplica măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul și pentru a controla creșterea datoriei. România trebuie să continue consolidarea fiscală, adică procesul prin care încearcă să reducă diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. Guvernul și-a propus să reducă deficitul bugetar la 6,2% din PIB în acest an, după ce acesta a depășit 9% din PIB în 2024.

Datele disponibile până în august indică o îmbunătățire. Deficitul bugetar consolidat a ajuns la 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. Însă evoluția trebuie privită în raport cu întregul an și cu obiectivele fiscale asumate de România.

În același timp, toate cele trei mari agenții de rating au subliniat importanța adoptării unui buget pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, cu măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului. Fitch a menținut în august ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, după ce țara a evitat atunci o retrogradare.

Cât de repede crește datoria României

O altă problemă urmărită de autorități este viteza cu care crește datoria publică. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a atras atenția asupra ritmului de acumulare a datoriei din ultimii ani. „Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când rata de creștere era triplă față de cea din perioada pre-pandemie”, a declarat el.

Costurile acestei evoluții se văd deja în buget. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la aproximativ 3% din PIB, potrivit declarațiilor citate în materialul Reuters. Asta înseamnă că o parte tot mai importantă din banii statului este folosită pentru plata dobânzilor la datoria acumulată.

Nevoile brute de finanțare ale României au depășit, de asemenea, 10% din PIB. Aceste este nivelul considerat ridicat în raport cu indicatorii de risc.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că România nu își permite să încetinească procesul de consolidare fiscală din cauza crizei politice. „Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea lua o pauză, reduce deficitul la 6% din producție și apoi să punem pauză”, a declarat Nazare. „Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru e rupt, nu mai rămâne să mergem decât înainte”, a subliniat ministrul.

Ce s-ar putea întâmpla dacă ratingul ar fi retrogradat

O retrogradare sub nivelul investment grade înseamnă însă că, pentru o parte dintre investitorii instituționali, obligațiunile românești ar deveni mai puțin atractive sau chiar inaccesibile, în funcție de regulile după care investesc. Kathryn Exum, co-director al departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy, a avertizat că, pe măsură ce criza politică se prelungește, crește și riscul ca aceasta să afecteze perspectiva agențiilor de rating. „Cu cât criza politică persistă mai mult, cu atât este mai mare riscul ca aceasta să poată schimba lucrurile din perspectiva ratingurilor”, a declarat Exum.

O eventuală retrogradare ar putea genera și vânzări de obligațiuni din partea unor investitori care au mandate ce permit investiții doar în titluri cu rating investment grade. Exum a spus că o asemenea evoluție ar putea mări spread-urile obligațiunilor, adică diferența dintre randamentele acestora și cele ale unor titluri de referință considerate mai sigure.