România își păstrează ratingul de țară, dar S&P are o listă lungă de probleme pentru autorități

Menținerea ratingului nu înseamnă însă că situația economică este considerată lipsită de riscuri. Din contră, evaluarea S&P ar urma să vină cu mai multe observații și avertismente legate de deficitul bugetar, cheltuielile statului, stabilitatea politică și reformele economice.

În prezent, România are din partea S&P calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Nivelul BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”, adică zona în care obligațiunile unei țări sunt considerate recomandate pentru investiții.

Ratingul rămâne, dar presiunea asupra României continuă

Potrivit surselor citate de Știripesurse.ro, decizia S&P nu ar trebui interpretată ca un semnal că problemele economice ale României au fost rezolvate.

Agenția ar urma să atragă atenția asupra mai multor vulnerabilități care trebuie corectate în perioada următoare.

Printre principalele probleme se află:

• reducerea deficitului bugetar;
• controlul cheltuielilor publice;
• respectarea măsurilor de consolidare fiscală;
• predictibilitatea politicilor economice;
• continuarea reformelor;
• absorbția fondurilor europene;
• stabilitatea politică.

Situația politică este importantă și pentru capacitatea României de a pune în aplicare măsurile economice. În același timp, viitorul Executiv va trebui să pregătească și să aplice bugetul pentru 2027 într-un context financiar dificil.

S&P a avertizat anterior că principalul risc pentru ratingul României este o abatere de la planul de reducere a deficitului.

În evaluarea sa anterioară, agenția arăta că ratingul ar putea fi redus dacă măsurile de corecție bugetară nu sunt suficiente, dacă evoluția slabă a economiei le reduce efectele sau dacă apar întârzieri în absorbția fondurilor europene.

Deficitul bugetar rămâne una dintre cele mai mari probleme

Deficitul României se află în centrul evaluării agențiilor internaționale de rating.

În analiza din aprilie, S&P estima că deficitul administrației publice ar putea coborî la aproximativ 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027, după ce în 2025 a ajuns la aproximativ 7,7%. Agenția observa atunci că măsurile fiscale adoptate încep să producă efecte, dar avertiza că punerea lor în aplicare rămâne un risc important.

„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în pofida eforturilor, riscurile privind implementarea consolidării finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani”, arăta S&P în evaluarea din aprilie.

Mesajul este important deoarece România trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul fără ca măsurile adoptate să afecteze prea puternic economia.

Economia României ar urma să crească foarte puțin în 2026

O altă problemă identificată de S&P este ritmul redus al economiei.

Agenția estima în analiza din primăvară o creștere economică de numai aproximativ 0,25% în 2026.

Printre factorii care ar urma să limiteze avansul economic se numără reducerea consumului, măsurile fiscale și nivelul ridicat al inflației. Pentru anii următori, perspectiva era ceva mai bună. S&P estima o revenire către o creștere medie de aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029.

Această evoluție depinde însă de continuarea investițiilor și de folosirea eficientă a fondurilor europene.

Fondurile europene pot face diferența

Absorbția banilor europeni reprezintă unul dintre punctele importante pentru România.

S&P a arătat în evaluările sale că fondurile europene disponibile oferă României o sursă importantă pentru investiții și pot contribui la acoperirea unei părți din necesarul extern de finanțare.

În același timp, întârzierile în accesarea banilor europeni pot crea probleme. Pierderea unor fonduri sau întârzierea proiectelor finanțate din bani europeni ar putea afecta investițiile, creșterea economică și finanțele publice.

Pentru România, absorbția fondurilor europene nu este astfel doar o problemă legată de investiții, ci și un element urmărit de agențiile internaționale atunci când analizează capacitatea statului de a-și finanța economia și de a-și reduce dezechilibrele.

România este la ultima treaptă din categoria „investment grade”

Unul dintre cele mai importante aspecte ale ratingului actual este nivelul BBB-.

Acesta reprezintă ultima treaptă din categoria „investment grade”. O eventuală reducere cu o singură treaptă ar însemna trecerea ratingului sub această categorie.

Pentru România, o asemenea schimbare ar putea avea efecte asupra percepției investitorilor și asupra costurilor de finanțare ale statului.

De aceea, menținerea calificativului actual este importantă, chiar dacă perspectiva rămâne negativă.

În acest moment, România trebuie să demonstreze că măsurile de reducere a deficitului sunt aplicate și că finanțele publice pot reveni pe o traiectorie mai sustenabilă.

Ce urmărește S&P în perioada următoare

Evaluarea agenției pune presiune pe autoritățile române să continue măsurile de consolidare fiscală.

Printre elementele urmărite se află reducerea deficitului, evoluția economiei, cheltuielile publice, absorbția fondurilor europene și capacitatea autorităților de a menține politicile economice asumate.

Și stabilitatea politică are un rol important, deoarece schimbările de Guvern sau lipsa unei majorități stabile pot afecta implementarea măsurilor economice.

Potrivit informațiilor publicate de Știripesurse.ro, mesajul transmis de analiza S&P este că România își păstrează pentru moment ratingul, dar trebuie să facă progrese clare în privința dezechilibrelor bugetare.