România prelungește alerta energetică, din cauza secetei şi nivelului scăzut al Dunări

Decizia vine pe fondul debitului extrem de redus al Dunării, care afectează funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.

România continuă să apeleze la importuri importante de electricitate, în perioadele cu un consum ridicat.

În septembrie, autoritățile arătau că, în funcție de producția internă, și în special de cea eoliană, diferența de consum este acoperită prin importuri. Acestea se pot apropia de 2.000 MW, în orele de vârf, potrivit Antena 3 CNN.

Ce instrumente prevede hotărârea CNSU

Hotărârea pregătită de Executiv stabilește mai multe instrumente care pot fi folosite pentru menținerea echilibrului între producția și consumul de energie electrică.

Printre măsuri se numără creșterea rezervelor tehnologice ale unităților de producție care pot utiliza combustibili alternativi și pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică, la dispoziția Dispeceratului Energetic Național.

Documentul prevede, de asemenea, posibilitatea reducerii sau anulării capacității disponibile de interconexiune pentru export. Mai prevede și reducerea ori anularea schimburilor notificate în aceeași direcție. Într-un scenariu de criză în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, este prevăzută și posibilitatea limitării consumului de energie electrică, în tranșe, în condițiile stabilite de normele aplicabile unor asemenea situații.

Debitul Dunării, estimat sub 1.200 de metri cubi pe secundă

Una dintre principalele probleme este debitul extrem de redus al Dunării. Potrivit analizei Ministerului Energiei, inclusă în documentele care au stat la baza prelungirii stării de alertă, debitul fluviului la intrarea în România este estimat să coboare, în primele săptămâni din octombrie, până la aproximativ 1.185-1.200 de metri cubi pe secundă.

O perioadă sensibilă este anticipată în zona Cernavodă, între 15 și 22 octombrie. Atunci, nivelul Dunării s-ar putea apropia de pragurile care afectează disponibilitatea apei necesare procesului de răcire.

Problemele provocate de debitul redus au determinat autoritățile să pregătească, încă de la începutul lunii septembrie, un plan de intervenție pentru Cernavodă. Acesta include barje, un dig din piatră și sisteme de pompare.

Reactoarele oprite au scos din sistem 1.400 MW

Situația este complicată și de limitele celorlalte capacități de producție. Grupurile energetice pe cărbune pot furniza cel mult aproximativ 1.200 MW. În timp ce producția din surse regenerabile rămâne vulnerabilă la condițiile meteorologice.

Oprirea reactoarelor nucleare a eliminat temporar din sistem aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită pe 28 iulie 2026. Iar Unitatea 2 a fost deconectată pe 13 august. Autoritățile speră ca situația hidrologică să permită repornirea reactoarelor, dar evoluția depinde de nivelul Dunării.

În septembrie, reprezentanții Comandamentului Energetic precizau că sistemul funcționează în parametri normali și că securitatea aprovizionării nu era pusă în discuție, deși România rămânea dependentă de importuri în anumite intervale, în special în orele de vârf.

Prețul minim a urcat de la 1,11 la 1,29 lei pe kWh

Tensiunile din sistemul energetic se reflectă și în ofertele furnizorilor. Potrivit datelor prezentate pe baza comparatorului ANRE, unele oferte de energie electrică au crescut față de începutul lunii septembrie.

Dacă la începutul lunii exista un preț minim de aproximativ 1,11 lei pe kWh, pentru unii consumatori acesta a ajuns, în funcție de zonă, la aproximativ 1,29 lei pe kWh. Ofertele din partea superioară a pieței ajung la circa 1,9 lei pe kWh, iar unii furnizori au prețuri care depășesc 2 lei pe kWh.

Diferențele sunt și mai vizibile față de perioada anterioară crizei energetice. Un furnizor care avea, în aprilie, o ofertă de aproximativ 1,05 lei pe kWh a ajuns la 1,29 lei pe kWh.

Chisăliță: costurile din import vor fi recuperate de la consumatori

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică faptul că energia care nu a mai putut fi achiziționată de la Nuclearelectrica a trebuit înlocuită, inclusiv prin importuri.

 „Ieșirea din portofoliul unor clienți a energiei achiziționate la prețuri mici de la Nuclearelectrica și înlocuirea acestei energii cu energie achiziționată din import, ca urmare a situației create de debitul scăzut al Dunării, a generat alte costuri pe care furnizorii le-au avut în ultimele 2 luni, costuri care vor fi recuperate prin ofertele viitoare de la consumatorii casnici”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Dăianu: „Energia, mare handicap”, pentru România și Europa

Problemele generate de secetă și de producția insuficientă de electricitate nu sunt limitate la România. Situații dificile au fost înregistrate și în alte state europene.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a atras atenția asupra vulnerabilității reprezentate de costurile energiei.

 „Energia, mare handicap! Îl are Europa și noi exponențial. Este un eșec instituțional și de politici economice”, a declarat Daniel Dăianu.

Nivelul Dunării, decisiv pentru repornirea reactoarelor

În condițiile în care Cernavodă rămâne oprită, evoluția debitului Dunării va fi decisivă pentru perioada următoare.

Până la revenirea capacităților nucleare în sistem, autoritățile păstrează starea de alertă și pregătesc măsuri suplimentare pentru situațiile în care producția internă nu poate acoperi necesarul de consum.