SUA avertizează asupra climatului investițional „mixt” din România

Departamentul de Stat al SUA semnalează, într-un raport publicat pe 30 septembrie 2026, o serie de probleme legate de funcționarea Guvernului și a administrației publice din România.

Sunt invocate diverse situaţii, de la impredictibilitatea fiscală și modificarea frecventă a legislației, până la consultările publice insuficiente, absorbția greoaie a fondurilor europene și capacitatea administrativă redusă.

Un document care acoperă mai multe guvernări

Documentul, intitulat „2026 Romania Investment Climate Statement”, include probleme acumulate pe parcursul mai multor guvernări. Raportul este publicat, însă, în perioada în care Executivul condus de Bolojan a aplicat măsuri de consolidare fiscală. Iar Departamentul de Stat notează explicit că acestea, alături de schimbarea priorităților politice, contribuie la un climat de afaceri mai puțin predictibil.

România rămâne, în același timp, o destinație atractivă pentru investițiile străine. Acest fapt se datorează poziției strategice, apartenenței la UE și NATO, forței de muncă, costurilor competitive și resurselor naturale. Climatul investițional este caracterizat, însă, de raport drept unul „mixt”.

Economia a crescut sub 1%, 2 ani la rând

Raportul pornește de la încetinirea puternică a economiei și de la persistența dezechilibrelor macroeconomice.

Economia României a crescut cu mai puțin de 1%, atât în 2024, cât și în 2025. Creşterea vine după un avans de 2,5% în 2023. Inflația a urcat de la 5,6%, în 2024, la 7,3%, în 2025. Şi a rămas peste intervalul urmărit de Banca Națională.

 „Schimbarea priorităților coaliției, precum și măsurile de consolidare fiscală contribuie la un climat de afaceri mai puțin predictibil, iar corupția rămâne o provocare continuă, în ciuda progreselor semnificative”, se arată în raport.

Documentul precizează că România continuă să se apropie de nivelurile europene în materie de venituri și productivitate. Dar avertizează asupra „vulnerabilităților macroeconomice”, în special cele 2 deficite majore, bugetar și de cont curent.

 „Climatul investițional din România rămâne mixt, iar potențialii investitori ar trebui să efectueze verificări aprofundate atunci când analizează orice investiție. Deși România converge către nivelurile UE în ceea ce privește veniturile și productivitatea, vulnerabilitățile macroeconomice persistă, în special deficitele gemene, bugetar și de cont curent”, arată Departamentul de Stat.

Legislația, adoptată fără consultări suficiente

Una dintre temele care revine în mai multe capitole ale documentului este modul în care autoritățile române adoptă legislația economică și fiscală. Departamentul de Stat notează că legea impune consultarea părților interesate și efectuarea unor evaluări de impact înainte de adoptarea legislației, dar, în practică, aceste obligații nu sunt respectate în mod consecvent.

 „Consultările cu părțile interesate și evaluările de impact sunt obligatorii înainte de adoptarea legislației. Totuși, aceste cerințe au fost respectate în mod neuniform, iar entitățile publice, în general, nu efectuează evaluări de impact”, se arată în document.

Legislația românească prevede o perioadă de 30 de zile pentru observații asupra reglementărilor care afectează mediul de afaceri. Însă regulile sunt frecvent ocolite.

 „Termenele prevăzute de lege pentru consultarea publică nu sunt însoțite de penalități sau sancțiuni aplicabile și, prin urmare, autoritățile publice ocolesc în mod regulat prevederile acesteia. Consultările publice și evaluările de impact rămân limitate, iar modificările legislative sunt adoptate în grabă, prin proceduri extraordinare”, constată raportul.

Legislația fiscală, revizuită fără evaluări de impact

Departamentul de Stat citează și raportul Comisiei Europene din 2025. Potrivit documentului, modificările frecvente ale mediului fiscal și de reglementare pot frâna investițiile.

 „Implementarea acestor legi și reglementări rămâne frecvent în urmă sau este inconsistentă, iar lipsa predictibilității legislative subminează atractivitatea României ca destinație pentru investiții”, arată raportul.

 „Legislația fiscală este revizuită frecvent, adesea fără o evaluare bazată pe dovezi sau pe date a impactului pe care modificările îl pot avea asupra companiilor și economiei”, se mai arată în document.

Potrivit Eurobarometrului din ianuarie-februarie 2025, citat de Departamentul de Stat, 96% dintre oamenii de afaceri români considerau nivelul taxelor o problemă pentru desfășurarea afacerilor. Iar 91% indicau legislația și politicile care se schimbă rapid. Alte 84% dintre persoanele intervievate indicau complexitatea procedurilor administrative, iar 72%, corupția.

PNRR, afectat de birocrație și capacitate redusă

Raportul acordă o atenție deosebită fondurilor europene, considerate esențiale pentru perspectivele economice ale României. Departamentul de Stat estimează că România este eligibilă pentru până la 77 de miliarde de euro, până în 2030, inclusiv 28,5 miliarde de euro prin instrumentul Next Generation EU și PNRR.

 „Finalizarea PNRR rămâne dificilă din cauza capacității administrative limitate, constrângerilor birocratice și implementării lente”, se arată în raport.

Problema era recunoscută inclusiv la nivelul Guvernului Bolojan. În mai 2026, premierul a convocat o videoconferință cu prefecții, legată de aproximativ 5.300 de proiecte PNRR derulate de autoritățile locale, și le-a cerut să urgenteze implementarea, astfel încât România să nu piardă fondurile alocate.

 „Rambursarea cheltuielilor eligibile, care trebuie finanțate în avans de investitor, este adesea foarte lentă”, precizează raportul, referindu-se la programele europene destinate companiilor.

Investițiile cu statul, mai complicate decât cele private

 „Investițiile care implică autoritățile publice pot fi mai complicate decât investițiile sau societățile mixte cu companii private românești. Tranzacțiile mari care implică Guvernul, în special parteneriatele public-private, pot fi blocate de interese politice și economice sau întârziate de lipsa de coordonare între ministere”, se arată în document.

Investitorii reclamă, de asemenea, timpul excesiv necesar pentru obținerea certificatelor și autorizațiilor urbanistice, aprobărilor de mediu, titlurilor de proprietate, licențelor sau racordării la utilități.

Energia, „deosebit de vulnerabilă” la deciziile Guvernului

Energia este indicată în raport drept unul dintre sectoarele cu potențial major pentru investițiile americane, dar și unul dintre cele mai sensibile la intervențiile legislative și fiscale.

 „Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la schimbări frecvente și neanticipate ale legislației, inclusiv în ceea ce privește taxele, care pot modifica în mod imprevizibil cadrul de funcționare”, se arată în raport.

 Atât Parlamentul, cât și Guvernul au adoptat cea mai mare parte a acestei legislații cu puțină consultare publică sau fără evaluări ale impactului de reglementare, constată Departamentul de Stat.

Raportul semnalează și întârzieri la facilitățile promise investitorilor. „Guvernul continuă să înregistreze întârzieri în rambursarea unor facilități fiscale sau rebate-uri promise unor companii străine”, se arată în document.

Companii de stat cu pierderi de 14 miliarde de lei

România are, potrivit oficialilor citați în raport, peste 1.500 de întreprinderi publice, multe dintre acestea cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei.

„Numirile discreționare în consiliile de administrație și numirea unor consilii interimare au limitat eficiența și eficacitatea întreprinderilor de stat”, arată raportul. Documentul observă, totodată, că „guverne succesive au distribuit dividendele companiilor de stat profitabile pentru a crește veniturile bugetului de stat”.

Lipsește o strategie pentru deficitul de forță de muncă

Raportul notează că aproximativ 2,4 milioane de români lucrează în alte state UE și că povara fiscală asupra costului muncii este de aproximativ 42,8%, față de o medie europeană de 38,6%.

 „Guvernului îi lipsește o strategie cuprinzătoare pentru remedierea deficitului de forță de muncă, în pofida măsurilor luate în ultimii ani pentru atragerea și păstrarea talentelor”, este concluzia Departamentului de Stat.

Corupția, o „provocare continuă”, spune raportul

Documentul amintește că Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis, după ce Comisia Europeană a constatat suficiente progrese în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma justiției. Evaluarea americană subliniază, totuși, că dificultățile nu au dispărut.

 „România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă”, se arată în raport.

Potrivit Eurobarometrului din ianuarie-februarie 2025, 90% dintre oamenii de afaceri români consideră că fenomenul corupției este răspândit în România, față de o medie a Uniunii Europene de 63%. Alte 62% dintre cei chestionați cred că funcționarii publici își favorizează rudele sau prietenii.

„Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din sectorul public, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, oficialii municipali și autoritățile financiare locale”, arată Departamentul de Stat.

Peste 16.000 de achiziții publice, verificate de ANI

Raportul citează și evaluarea economică OECD din 2026, potrivit căreia percepția corupției și accesul limitat la oportunități de participare la licitații rămân larg răspândite.

„Cadrul anticorupție al României îndeplinește standardele de reglementare ale OECD și înregistrează rezultate bune în ceea ce privește cadrele strategice, însă, în practică, implementarea și aplicarea rămân dificile”, se arată în document.

Sistemul PREVENT, administrat de Agenția Națională de Integritate, a analizat, în 2025, un număr de 16.098 de proceduri de achiziții publice. În urma verificărilor, ANI a emis 15 avertismente de integritate, privind posibile conflicte de interese, aferente unor proceduri în valoare totală de 242 de milioane de lei. Departamentul de Stat consemnează, totodată, că o decizie a Curții Constituționale, din mai 2025, a limitat semnificativ atribuțiile ANI.

România, atractivă, dar cu recomandare de prudență

Regimul investițional este descris drept, în mare parte, deschis: investitorii străini beneficiază de tratament egal, își pot repatria integral profiturile după plata taxelor, iar sistemul bancar este considerat stabil și profitabil.

România este văzută ca o țară cu oportunități importante în IT, industria auto, energie, apărare, producție, industria alimentară, sănătate și servicii financiare. Mesajul general transmis investitorilor este, totuși, unul de prudență: avantajele structurale ale României sunt contrabalansate de deficitele macroeconomice, modificările frecvente ale regulilor, birocrație și capacitatea administrativă redusă.