Înghețul de primăvară, coșmarul oricărui pomicultor
Pomii fructiferi sunt extrem de sensibili în perioada de înflorire și formare a fructelor. Temperaturile negative pot distruge florile, mugurii și fructele abia formate în doar câteva ore.
Cele mai vulnerabile specii sunt:
• caisul;
• piersicul;
• cireșul;
• vișinul;
• mărul aflat în plină înflorire;
• nucul în fazele timpurii de vegetație.
Adică exact pomii fructiferi cultivați în mod tradițional în România.
Nopți albe în livezi
Temperaturile scăzute și înghețurile târzii nu sunt o noutate. În mod tradițional, se folosea fumul pentru protecția mugurilor și florilor. Tehnica era relativ simplă. Se făceau focuri din loc în loc pentru a genera căldură. Doar că, evident, procedura prezenta și riscuri, așa că oamenii petreceau nopțile în livezi pentru a evita orice accident.
La începutul lunii trecute, angajații unei livezi clujene au petrecut o noapte geroasă pentru a preveni un posibil dezastru. A fost nevoie de 4.000 de lumânări antiîngheț. NewsEdge a consemnat, la momentul respectiv, povestea intervenției contra cronometru.
Soluții salvatoare
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, una dintre cele mai prestigioase instituții de acest fel din țară, a documentat un pachet de acțiuni care pot ajuta la protecția pomilor împotriva temperaturilor extrem de scăzute.
1. Folosirea sistemelor antiîngheț prin aspersiune
Una dintre cele mai eficiente metode este irigarea prin aspersiune fină în timpul nopților reci. Apa formează un strat protector de gheață care menține temperatura țesuturilor vegetale în jurul valorii de 0°C.
Avantaje:
• protecție eficientă pentru flori și fructe;
• aplicabilă în livezi moderne;
• poate reduce semnificativ pierderile de producție.
Dezavantaje:
• consum mare de apă;
• costuri ridicate de instalare;
• necesită infrastructură performantă.
2. Utilizarea ventilatoarelor antiîngheț
Ventilatoarele agricole mari ajută la amestecarea straturilor de aer și împiedică acumularea aerului rece la nivelul solului.
Aceste sisteme sunt eficiente mai ales în:
• livezile de mari dimensiuni;
• zonele cu inversiune termică;
• plantațiile intensive.
3. Încălzirea controlată a livezilor
În unele țări europene se folosesc:
• lumânări antiîngheț;
• sobe speciale;
• generatoare de aer cald.
Metoda poate crește temperatura cu 1-3°C, suficient pentru salvarea florilor.
Totuși, costurile cu combustibilul și forța de muncă sunt ridicate, motiv pentru care soluția este utilizată mai ales în livezile cu valoare economică mare. De altfel, și administratorii livezii clujene menționate mai devreme vorbeau despre 40.000 de euro „arși” într-o singură noapte.
În plus, măsurile presupun prezența efectivă a oamenilor la fața locului.
Ce se poate face pe termen lung
Pe termen lung, adaptarea la schimbările climatice devine esențială. Specialiștii recomandă:
• soiuri cu înflorire tardivă;
• portaltoi adaptați la condiții climatice extreme;
• diversificarea speciilor cultivate.
Această strategie reduce riscul ca întreaga producție să fie compromisă de un episod de frig.
Monitorizarea atentă a prognozelor meteo
Accesul rapid la date meteorologice precise le permite fermierilor să intervină la timp.
Pomicultorii trebuie să urmărească:
• temperaturile minime nocturne;
• durata perioadelor de îngheț;
• umiditatea aerului;
• viteza vântului.
Instalarea stațiilor meteo locale poate face diferența între salvarea și pierderea producției.
Schimbările climatice, o realitate care dă bătăi de cap
Spunem adeseori că anotimpurile nu mai sunt ca în copilăria noastră. Și, într-adevăr, nu mai sunt. Fenomenele extreme devin din ce în ce mai frecvente.
„Încălzirea globală nu o să însemne doar căldură excesivă, ci fluctuaţii anormale care vor pune la grea încercare şi fermierii, şi cetăţenii”, spunea de curând ministrul interimar al Agriculturii.
Alternanța dintre perioadele foarte calde și episoadele de frig sever determină pornirea prematură în vegetație a pomilor, ceea ce îi expune suplimentar înghețurilor târzii.
Iar prognoza meteo pentru zilele ce urmează nu aduce vești bune.
