Exclusiv. Summitul B9 și planul pentru securitatea estică. Călin Popescu-Tăriceanu: „Polonia a făcut eforturi pentru a se remarca, România a făcut prea puțin”

Pe 13 mai, la București, are loc reuniunea formatului B9, Bucharest Nine. Este o platformă regională creată pentru coordonarea politicilor de securitate ale țărilor aflate la granița estică a NATO. Evenimentul se desfășoară într-un moment în care discuțiile despre apărare și industrie militară ocupă agenda publică.

Fostul premier al României Călin Popescu-Tăriceanu vorbește în cadrul unui interviu pentru News Edge despre rolul pe care România îl are în structura europeană de securitate.

Summitul B9 se ține la București pe 13 mai

Formatul B9 a fost creat în 2015 la inițiativa României și Poloniei și reunește statele de pe flancul estic al NATO, adică România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania. Scopul evenimentului este coordonarea pozițiilor de securitate și apărare ale statelor aflate cel mai aproape de zona de influență rusă.

„La București va avea loc reuniunea B9. Acest format este destinat coordonării eforturilor țărilor de pe flancul estic al NATO în privința apărării și a strategiilor de apărare”, explică Călin Popescu-Tăriceanu.

Summitul din 13 mai are loc într-un moment tensionat din punct de vedere geopolitic. Războiul din Ucraina nu pare că ar avea o finalitate în viitorul apropiat. Iar statele europene au în vedere creșterea cheltuielilor pentru apărare și reorganizarea industriei militare.

Fostul premier consideră că România nu a profitat suficient de acest format. „Polonia a făcut eforturi consistente pentru a se remarca. În timp ce România a făcut prea puțin sau aproape deloc”, afirmă el. Cu toate acestea, vede în actualul summit o oportunitate. „Mă bucură că acum Bucureștiul este gazdă. Ar trebui ca acest eveniment să fie folosit pentru a coordona eforturile de apărare, inclusiv politica industrială și de achiziții”, spune Călin Popescu-Tăriceanu.

În opinia sa, statele din B9 ar trebui să colaboreze mai mult, inclusiv pe partea industrială. „Dacă fiecare țară încearcă să facă totul singură, nu vom reuși să fim competitivi nici tehnic, nici economic. Este nevoie de coordonare între țările B9, eventual și cu cele scandinave”, afirmă el.

SAFE, noul mare proiect european de apărare

Uniunea Europeană a lansat recent și programul SAFE, „Security Action for Europe”. Acesta prevede credite și mecanisme financiare în valoare de până la 150 de miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei europene de apărare și pentru achiziții comune de echipamente militare. SAFE are ca principiu de bază revitalizarea industriilor strategice europene, dezvoltarea capacităților de producție și reducerea dependenței Europei de furnizori externi.

Pentru România, miza este uriașă, conform lui Călin Popescu-Tăriceanu. Țara are una dintre cele mai mari industrii de apărare din Europa de Est la nivel istoric. Însă multe dintre capacitățile industriale construite înainte de 1989 au fost abandonate sau subfinanțate în ultimele decenii. Fostul premier este de părere că țara noastră riscă să rateze oportunitatea oferită de SAFE dacă nu își negociază inteligent participarea.

„Acest program ar fi trebuit să permită revitalizarea industriei de apărare europene, inclusiv a componentelor din zona civilă care pot fi utilizate în apărare”, explică el. Subliniază apoi ideea de „offset”. Este vorba despre un mecanism utilizat frecvent în contractele mari de apărare și care presupune ca o parte importantă a producției sau investiției să fie realizată în țara cumpărătoare. 

„Am impresia că România nu este conștientă de necesitatea vitală ca acest program să nu fie doar un împrumut cu care finanțăm industriile occidentale din Germania și Franța, ci să profităm și noi, așa cum face Polonia. Polonia și-a propus ca 80% din sumele alocate prin SAFE să fie utilizate în industria poloneză, de exemplu”, afirmă fostul lider al Guvernului.

Europa intră într-o nouă eră a securității

Războiul dintre Rusia și Ucraina a schimbat prioritățile Europei. Dacă în ultimele decenii UE a fost un proiect economic și politic, după 2022 accentul s-a mutat spre apărare și securitate. „Suntem confruntați cu o problemă majoră de securitate generată de conflictul dintre Rusia și Ucraina”, spune Călin Popescu-Tăriceanu.

Iar liderii europeni au introdus ideea ca Statele Unite să se implice militar în securitatea blocului comunitar. „Dar SUA și-au arătat clar intenția de a lăsa această sarcină pe umerii europenilor. Timp de aproape 70 de ani, America a asigurat umbrela de protecție în planul securității și apărării. Acum, Statele Unite spun: «Dragi europeni, este în primul rând interesul și problema voastră. Asigurați-vă voi securitatea»”, afirmă fostul premier.

Summitul B9 de la București și noul program european SAFE scot în evidență faptul că securitatea este un element central al politicilor economice, industriale și strategice. Pentru România, se anunță oportunități importante. Dar se zărește la Orizont și o presiunea de a-și redefini rolul în interiorul Uniunii Europene și al NATO.