Cum se schimbă Poșta Română prin tipărirea de cărți, parteneriate și modernizarea oficiilor? Valentin Ștefan, director general, despre 2026: „Cel mai bun de până acum” 

Compania încearcă să schimbe felul în care funcționează, dar și ceea ce oferă. Valentin Ștefan declară faptul că echipa nu mai vrea să depindă doar de scrisori, facturi, pensii și colete, ci să folosească infrastructura națională pentru a dezvolta activități comerciale noi. Printre proiectele anunțate în 2026 se numără extinderea serviciului de curierat ZOR, colaborarea cu platforma Temu, lansarea Poșta Tipografie și planurile pentru servicii financiar-bancare.

„Modernizarea presupune investiții în centre logistice, vehicule și tehnologie, dar și schimbări de organizare și de relație cu clienții. În paralel, păstrăm o responsabilitate de a asigura accesul la servicii poștale inclusiv în localități unde activitatea poate fi mai puțin rentabilă”, a specificat directorul companiei.

Anul 2026 pentru Poșta Română

Valentin Ștefan a descris anul 2026 drept unul bun și a spus că se așteaptă să fie „cel mai bun de până acum”. El a specificat că, în contextul creșterii prețurilor și al scumpirii combustibilului, compania a încercat să suporte presiunile asupra costurilor fără să transfere aceste creșteri către clienți. 

„Am încercat să nu majorăm tarifele și am preferat să păstrăm costurile așa cum au fost ele stabilite la începutul anului, iar clienții noștri să aibă această predictibilitate”, a declarat directorul.

Oficii poștale în conservare

În februarie 2026, Valentin Ștefan anunța că anul va fi dedicat renovării oficiilor poștale, dar și că multe oficii din mediul rural sunt nesustenabile. De atunci și până în prezent, el a spus că reprezentanții companiei au accelerat punerea în conservare a proprietăților din zonele unde activitatea comercială este foarte redusă. „În special în zonele rurale, acolo unde pur și simplu nu există piață, nu ai clienți, nu ai ce să vinzi, nu ai cui să vinzi”, a explicat el.

În cazul urban, strategia a fost una diferită. Compania a început un proces de renovare a unui număr mare de oficii. Procesul presupune mai mult decât schimbarea mobilierului sau a imaginii de brand. Potrivit directorului, „lucrările includ instalațiile sanitare și electrice, fațadele, geamurile și amenajările interioare ale spațiilor care nu au beneficiat de modernizări consistente de zeci de ani”.

Concurența cu firmele private

Una dintre cele mai importante componente ale strategiei este modernizarea infrastructurii logistice. Poșta Română trebuie să transporte în continuare corespondență și documente, dar vrea să fie mai bine pregătită și pentru volumele de colete generate de comerțul online.

Compania a anunțat în august că parteneriatul cu Packeta oferă acces serviciilor de curierat ZOR la aproape 6.000 de puncte de livrare și ridicare. Infrastructura logistică include 41 de hub-uri moderne, peste 1.000 de curse auto regulate zilnic și o capacitate de sortare de peste 500.000 de colete pe zi. 

Valentin Ștefan a spus, de asemenea, că procesele de modernizare pentru hub-urile din Oradea, Cluj, Timișoara, Craiova, București și Galați sunt gata. Directorul a specificat că echipa speră să finalizeze hub-ul din Brașov până la sfârșitul anului. Un alt centru, destinat estului țării, în regiunea Moldovei, ar urma să fie realizat în 2027.

O altă investiție anunțată de director este de aproximativ 25 de milioane de lei pentru înlocuirea unor camioane vechi, unele fabricate în 2009 și ajunse la aproximativ un milion de kilometri parcurși. Noile vehicule ar trebui să reducă riscul defecțiunilor și să susțină transportul trimiterilor între centrele logistice. „Aceste investiții sunt importante pentru că rețeaua poștală nu poate deveni competitivă doar prin prețuri mici. Timpul de livrare, capacitatea de sortare, urmărirea coletelor și fiabilitatea transportului contează la fel de mult”, a punctat Valentin Ștefan.

Poșta Română vrea să recupereze teren în comerțul online

În septembrie 2026, Poșta Română și platforma Temu au semnat un memorandum de înțelegere pentru servicii logistice destinate comercianților români. Acordul prevede preluarea coletelor de la vânzători, sortarea lor în centre logistice din România și livrarea către destinatari, inclusiv prin oficii poștale, puncte de ridicare și lockere. 

Valentin Ștefan a ținut să precizeze că „Poșta Română nu intenționează să devină o platformă de comerț online. Obiectivul este să dezvolte partea de livrare a coletelor, folosind infrastructura pe care o are deja”. Poșta Română mizează, în schimb, pe acoperirea teritorială. Rețeaua sa poate ajunge și în comunități rurale unde alte companii nu au aceeași prezență. Scopul este ca acoperirea să se transforme în contracte, volume și venituri suplimentare.

Poșta Tipografie. De la corespondență la producția de carte

La finalul lunii iulie, Poșta Română a lansat Poșta Tipografie. Este vorba despre o divizie dedicată tipăririi digitale de carte, în urma unei investiții de peste două milioane de euro. „Noua linie de producție poate prelua fișiere digitale și le poate transforma în cărți fizice, inclusiv în tiraje mici. Serviciile sunt destinate editurilor, instituțiilor publice, companiilor și persoanelor fizice”, a declarat directorul companiei.

Potrivit lui, decizia a pornit de la schimbările din piața editorială. Dacă în trecut tipărirea unor tiraje mari făcea mai rentabile anumite echipamente industriale, tehnologia digitală permite producția unor volume mai mici, fără ca un autor sau o editură să fie nevoită să comande sute ori mii de exemplare. „Este de ajuns să primim un PDF, iar noi să-l transformăm într-o carte în mai puțin de 24 de ore și să-l livrăm la beneficiar acasă”, a afirmat directorul.

Serviciul ar putea fi util, de exemplu, unui autor aflat la prima carte, unui doctorand care vrea să-și tipărească lucrarea sau unei edituri care testează cererea pentru un titlu nou. În plus, compania ar putea combina producția cu serviciile de livrare. 

Servicii financiar-bancare, un proiect de durată, nu un produs lansat

Echipa de la Poșta Română intenționează să dezvolte și servicii financiar-bancare moderne. Directorul a explicat că această direcție se află într-o etapă de pregătire. Compania trebuie să atragă expertiză, să construiască infrastructura informatică și să parcurgă procedurile de licențiere necesare. Planurile discutate includ posibilitatea unor servicii precum conturi, carduri și alte produse financiare adaptate nevoilor populației cu acces mai redus la serviciile bancare moderne. 

Valentin Ștefan a precizat că „Poșta nu dorește neapărat să devină o bancă tradițională și că dezvoltarea acestor produse va necesita timp. Este un proces de durată, dar este un proces necesar unei companii care nu poate să trăiască doar din marja de profit redusă a domeniului logistic”.

Extinderea spre activități financiare presupune riscuri diferite de cele din curierat, iar directorul companiei spune că vrea să procedeze cu prudență.

Poșta Română și operatorii din regiune

Operatorii de stat din diverse țări diferă prin dimensiune, structură juridică, obligațiile legate de serviciul poștal universal, nivelul de digitalizare și modul în care statul finanțează serviciile pe care le cere. Valentin Ștefan a afirmat că „multe dintre companiile poștale din Europa de Est au rămas prea mult timp legate de modelul tradițional. În Ungaria, de exemplu, volumul corespondenței provenite de la bănci și companii de utilități a menținut o cerere mai mare pentru scrisori”.

O altă perspectivă vine din Danemarca. PostNord a decis să oprească gestionarea scrisorilor din anul 2026 și să se concentreze pe colete. Reprezentanții companiei au luat această decizie din cauza digitalizării și a scăderii de peste 90% a volumului scrisorilor față de anul 2000. În Marea Britanie, Royal Mail, operatorul de distribuție, a fost privatizat în 2013. Post Office Ltd., compania care administrează rețeaua de oficii și oferă servicii la ghișeu, este o entitate separată, deținută de statul britanic, cu majoritatea punctelor operate prin francize sau operatori independenți. 

„Aceste exemple arată că nu există un singur model de modernizare. Unele companii își concentrează activitatea pe colete, altele păstrează o rețea extinsă de servicii poștale și comerciale, iar altele caută noi surse de venit. Iar noi la Poșta Română trebuie să găsim o formulă care să țină cont atât de concurența comercială, cât și de rolul său public”, a spus Valentin Ștefan.

Următorii ani

În ceea ce privește următoarea perioadă, directorul de la Poșta Română a scos în evidență un program amplu de modernizare, care include continuarea investițiilor în hub-uri logistice și înlocuirea vehiculelor vechi și îmbunătățirea procedurilor interne, a infrastructurii informatice și a securității cibernetice. „Din păcate, noi n-am avut acest lux de a ne axa doar pe câteva proiecte. A trebuit să le facem pe toate, a trebuit să le facem în profunzime, pentru că infrastructura era atât de slăbită încât nu puteam să punem pe picioare infrastructura de transport dacă hub-urile nu erau în regulă”, a spus Valentin Ștefan.

Poșta Română se află într-un moment în care încearcă să recupereze decalajele acumulate în timp și să-și schimbe modelul de funcționare. Are o rețea națională extinsă, proiecte de modernizare și noi direcții de business.