Poate comerțul online să rezolve una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii românești?

Unde găsim legume, fructe și alte produse agroalimentare românești

România produce anual milioane de tone de fructe, legume, lapte, miere și alte produse agroalimentare. Cu toate acestea, pentru mulți fermieri, cea mai dificilă etapă nu este producția, ci vânzarea. De la micii legumicultori care cultivă câteva solarii până la livezile familiale și fermele zootehnice, problema valorificării rămâne una dintre cele mai mari provocări ale agriculturii românești.

Accesul în marile lanțuri comerciale este dificil pentru numeroși producători. Volumele constante solicitate de retaileri, condițiile comerciale, cerințele logistice și costurile asociate fac ca multe ferme mici și mijlocii să nu poată intra pe rafturile supermarketurilor. În același timp, industria de procesare nu reușește întotdeauna să absoarbă producția local. Iar piețele agroalimentare presupun costuri și timp investit fără garanția că marfa va fi vândută integral.

În acest context, tot mai mulți producători încearcă să își găsească clienți prin intermediul internetului. Magazinele online proprii, rețelele sociale, platformele specializate sau marketplace-urile dedicate produselor românești au devenit, în ultimii ani, o alternativă tot mai atractivă pentru fermele care doresc să reducă dependența de intermediari și să ajungă direct la consumator.

Comerțul online cu produse agroalimentare este încă un segment de nișă în România. Dar tendința este una clar ascendentă. Specialiștii din retail apreciază că digitalizarea comerțului alimentar va continua în următorii ani, însă ritmul de dezvoltare este influențat de particularitățile acestui sector: produsele sunt perisabile, necesită transport în condiții speciale, iar încrederea consumatorului se câștigă mai greu decât în cazul altor categorii de produse.

De ce aleg unii fermieri comerțul online

Pentru mulți agricultori, vânzarea directă către consumator nu mai reprezintă doar o opțiune, ci o necesitate economică.

Valorificarea în piețele agroalimentare implică închirierea unei tarabe, transportul zilnic al produselor, achiziția unor autovehicule adaptate mărfurilor perisabile, costuri cu combustibilul și, de multe ori, o zi întreagă petrecută departe de fermă. La finalul programului, nu există nicio garanție că întreaga producție va fi vândută.

În același timp, accesul în marile rețele comerciale rămâne limitat pentru numeroși producători. Mulți fermieri spun că, deși pot oferi produse proaspete și de calitate, nu dispun de volumele constante, infrastructura logistică sau resursele financiare necesare pentru a îndeplini toate cerințele impuse de retailul modern.

Comerțul online schimbă parțial această ecuație. Prin intermediul unui magazin propriu sau al unei platforme specializate, producătorul poate ajunge direct la client. Fără să fie nevoit să petreacă zilnic ore întregi în piață. În plus, comenzile pot fi pregătite în fermă. Iar livrările organizate pe trasee optimizate. Ceea ce reduce timpul pierdut și permite agricultorului să se concentreze asupra producției.

Un alt avantaj îl reprezintă posibilitatea construirii unei comunități de clienți fideli. În cazul produselor alimentare, relația de încredere contează foarte mult. Dacă un consumator este mulțumit de gustul roșiilor, al cireșelor sau al brânzeturilor cumpărate direct de la un producător, există șanse mari să revină și să recomande produsele mai departe.

Mulți fermieri spun că aceasta este una dintre cele mai importante diferențe față de comerțul tradițional. În loc să concureze exclusiv prin preț, ei încearcă să fidelizeze consumatorii prin calitate și trasabilitate.

„Nu cumpăr roșii decât de la același producător, pentru că știu cum le cultivă și sunt mulțumit de calitatea lor” este un tip de comportament care începe să fie întâlnit tot mai des în rândul consumatorilor care aleg produsele locale.

În același timp, comerțul online permite producătorilor să își prezinte povestea, modul de cultivare, fotografii din fermă sau informații despre recoltare. Elemente care contribuie la consolidarea încrederii. Și la diferențierea față de produsele anonime din comerțul tradițional.

Vizibilitatea se câștigă greu

Deschiderea unui magazin online este astăzi relativ accesibilă. Găsirea clienților este, de cele mai multe ori, adevărata provocare.

Specialiștii în comerț electronic atrag atenția că simpla existență a unui site nu garantează vânzări. Promovarea în mediul online presupune investiții în publicitate, optimizarea prezenței în motoarele de căutare, administrarea paginilor din social media și o comunicare constantă cu publicul.

Pentru numeroși agricultori, toate aceste activități sunt noi și consumatoare de timp. În multe cazuri, fermierul este în același timp producător, gestionar, contabil, șofer și responsabil de relația cu clienții.

Din acest motiv, o parte dintre producători aleg să colaboreze cu platforme specializate. Ele reunesc oferta mai multor ferme și se ocupă de promovare, procesarea comenzilor și, uneori, chiar de logistică. Alții preferă să își păstreze independența și dezvoltă propriile magazine online, mizând pe fidelizarea unei comunități de cumpărători care apreciază produsele locale.

De la un stil de viață la o platformă care adună sute de produse românești

Una dintre platformele care încearcă să reducă distanța dintre producători și consumatori este BunRomanesc.ro. Acesta este un magazin online care colaborează exclusiv cu mici producători români. Într-un interviu în exclusivitate pentru NewsEdge, reprezentanții platfomei au vorbit despre începuturi, premise și perspective.

Povestea proiectului nu a început dintr-un plan de afaceri elaborat. Ci dintr-un obicei de consum.

„BunRomanesc.ro s-a născut din stilul nostru de viață. De ani de zile consumam produse realizate de mici producători români, iar în 2020 ne-am dat seama că acest mod de a trăi poate deveni un model de business care să susțină economia locală. Așa a apărut ideea BunRomanesc.ro: un loc în care oamenii pot găsi produse curate, tradiționale, făcute cu grijă, iar producătorii pot avea vizibilitate și acces real la piață”, explică reprezentanții platformei.

Astăzi, oferta reunește producători din numeroase zone ale țării, fiecare cu propriile specialități.

„Lucrăm exclusiv cu mici producători români. Avem colaborări cu producători de dulcețuri, siropuri, murături și zacuscă, ulei presat la rece, mori tradiționale, producători de detergenți naturali, săpunuri artizanale, creme de corp și față – o gamă largă de produse realizate în loturi mici, cu atenție și respect pentru client. Selectăm fiecare partener cu grijă, astfel încât produsele listate pe platformă să fie autentice, curate și de încredere.”

Modelul diferă de cel al marilor magazine online generaliste. Accentul cade pe produse realizate în cantități reduse, provenite direct din ferme sau mici ateliere de procesare, iar trasabilitatea reprezintă unul dintre principalele argumente în fața consumatorului.

Logistica, provocarea pe care clientul nu o vede

Dacă pentru cumpărător o comandă înseamnă câteva click-uri, în spatele livrării produselor agroalimentare există un mecanism logistic complex.

Produsele au termene diferite de valabilitate, unele sunt fragile, altele trebuie transportate în condiții speciale. Iar comenzile trebuie pregătite și expediate într-un timp foarte scurt.

„Logistica este una dintre cele mai mari provocări. Gestionăm produse variate, unele perisabile, altele fragile, iar livrările trebuie să fie rapide și sigure. Livrăm în toată țara, exclusiv în România, iar acest lucru presupune coordonare zilnică, atenție la ambalare și un ritm constant pentru a păstra prospețimea și calitatea produselor. Este o muncă intensă, dar esențială pentru a oferi clienților o experiență corectă și predictibilă”, spun reprezentanții BunRomanesc.ro.

De altfel, logistica reprezintă una dintre principalele diferențe dintre comerțul online cu produse alimentare și cel cu alte categorii de bunuri. Spre deosebire de haine sau electronice, produsele alimentare impun respectarea lanțului frigorific, ambalaje speciale și livrare într-un interval foarte scurt.

Acesta este și motivul pentru care dezvoltarea comerțului online alimentar a fost mai lentă decât în alte sectoare ale comerțului electronic.

Autoritățile atrag atenția că operatorii economici trebuie să respecte reguli stricte privind informarea consumatorului, condițiile de păstrare și transportul alimentelor. Produsele trebuie livrate în ambalaje adecvate. Iar cele refrigerate sau congelate trebuie transportate la temperaturi controlate, astfel încât siguranța alimentară să nu fie compromisă.

Care este profilul clienților

Una dintre surprizele platformei a venit chiar din profilul clienților.

La început, fondatorii estimau că principalii cumpărători vor fi persoane cu venituri ridicate și angajați în mediul corporatist, obișnuiți cu achizițiile online.

Realitatea s-a dovedit însă diferită.

„Inițial am crezut că publicul nostru va fi format din oameni din corporații, cu venituri medii și peste medie. Realitatea ne-a surprins: clienții noștri sunt cei care au înțeles ideea de afacere și care își doresc să mănânce mai sănătos, mai tradițional și mai responsabil. Sunt oameni care apreciază produsele românești, care caută gusturile curate și care vor să susțină producătorii locali. Avem clienți de toate vârstele, din toate zonele țării, uniți de aceeași dorință: să consume produse autentice.”

Această fidelizare este unul dintre avantajele importante ale comerțului online. Spre deosebire de supermarket, unde alegerea este influențată în primul rând de preț sau de poziționarea produsului la raft, relația directă dintre producător și cumpărător permite construirea unei comunități bazate pe încredere.

Pentru multe ferme, aceasta înseamnă că o parte dintre clienți revin constant și comandă sezon după sezon aceleași produse, cunoscând deja calitatea și modul de producție.

Online-ul poate ajuta, dar nu poate salva singur agricultura românească

Pentru mulți producători, comerțul online reprezintă o alternativă la piețele agroalimentare și la accesul dificil în marile lanțuri de magazine. Totuși, dimensiunea actuală a pieței este încă prea redusă pentru a absorbi volumele mari de producție din perioadele de vârf.

Exemplele ultimelor luni arată cât de vulnerabil rămâne sectorul.

La sfârșitul lunii iunie, proprietarii Livezii Bogland din județul Giurgiu au lansat un apel public către consumatori. Ei au explicat că, deși produc cireșe ecologice certificate, nu au reușit să intre în marile rețele commerciale. Și sunt nevoiți să se bazeze aproape exclusiv pe comenzile directe.

„Deși producem local și ecologic, încă nu am reușit să ajungem pe rafturile marilor supermarketuri. De aceea ne bazăm pe cea mai valoroasă resursă pe care o avem: comunitatea noastră”, au transmis reprezentanții fermei.

În mesajul publicat pe rețelele sociale, producătorii au mers chiar mai departe și au cerut distribuirea mesajului de către consumatori, în speranța că vor ajunge la noi cumpărători.

Situații similare apar frecvent și în sectorul legumicol.

La începutul lunii iulie, producătorii de castraveți din județul Olt ajunseseră să vândă un sac de 20-25 de kilograme cu numai 7-10 lei, fără ca acest preț să acopere nici măcar costurile de recoltare.

„Nu vrea nimeni nimic”, spunea unul dintre producătorii prezenți în piața de la Doba.

Președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din Olt, Ion Păunel, explica faptul că supraproducția și întârzierea exporturilor au dus la prăbușirea pieței.

„De două săptămâni nu se reglează deloc prețul acestei culturi”, declara acesta.

Fenomenul nu este singular. Cu doar câteva săptămâni înainte, aceeași situație se înregistra la varza timpurie. Numeroși fermieri au preferat să distrugă culturile rămase pe câmp decât să suporte costurile recoltării și transportului pentru un preț care coborâse la aproximativ 50 de bani pe kilogram.

Aceste exemple arată că lipsa canalelor eficiente de valorificare produce pierderi importante chiar și în anii agricoli favorabili.

Viitorul pare să aparțină modelelor mixte

Reprezentanții BunRomanesc.ro cred că interesul pentru produsele locale va continua să crească în următorii ani.

„Credem că românii vor căuta din ce în ce mai mult produsele producătorilor locali, iar BunRomanesc.ro este locul care îi adună pe toți la un loc. Comerțul online cu produse agroalimentare va continua să crească, iar oamenii vor pune tot mai mult accent pe trasabilitate, calitate și tradiție. Noi vom continua să extindem gama, să sprijinim producătorii și să oferim clienților acces la produse curate, românești, realizate cu grijă.”

Datele din piață susțin această direcție. Tot mai multe ferme își dezvoltă propriile magazine online, folosesc rețelele sociale pentru promovare sau colaborează cu platforme specializate și servicii de livrare.

Totuși, specialiștii atrag atenția că dezvoltarea comerțului online nu poate înlocui infrastructura clasică de valorificare. Piețele agroalimentare, cooperativele, centrele de colectare, procesarea locală și accesul echitabil la marile rețele comerciale rămân esențiale pentru absorbția producției agricole.

În acest context, comerțul online apare mai degrabă ca o soluție complementară decât ca un înlocuitor al canalelor tradiționale de distribuție. El poate crește veniturile unor ferme, poate fideliza consumatorii și poate reduce numărul intermediarilor. Însă, cel puțin în prezent, nu are dimensiunea necesară pentru a prelua întreaga producție a agriculturii românești.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!