România se află printre statele care au fost afectate de fenomene climatice severe. În cazul țării noastre, Comisia Europeană a aprobat deja un pachet de 14,8 milioane de euro din fondurile europene de urgență pentru compensarea fermierilor care au suferit pierderi în urma unor fenomene climatice nefavorabile produse în 2025 și 2026. Banii sunt destinați în special agricultorilor care cultivă porumb și floarea-soarelui. Fermierii și organizațiile care îi reprezintă cer însă în continuare măsuri suplimentare, pe fondul condițiilor dificile din agricultură.
Seceta, o problemă mare pentru fermieri
Pentru agricultură, dacă plantele nu primesc suficientă apă în perioadele importante de dezvoltare, producția poate scădea foarte mult. Iar în unele cazuri culturile pot fi compromise. Problema este dificilă pentru fermieri deoarece cheltuielile sunt făcute cu mult timp înainte ca recolta să fie vândută. Agricultorii trebuie să cumpere semințe, îngrășăminte și combustibil și să plătească lucrările agricole, indiferent dacă la final obțin o recoltă bună sau una slabă.
Într-un an secetos, fermierul poate ajunge să aibă cheltuieli aproape la fel de mari ca într-un an normal, dar venituri mult mai mici. Situația este complicată și de infrastructura de irigații. În zonele în care sistemele de irigații nu există sau nu pot acoperi suprafețele agricole, producătorii depind în mare măsură de precipitații.
România primește bani europeni pentru porumb și floarea-soarelui
Comisia Europeană a aprobat în iulie un sprijin financiar de urgență pentru cinci state membre afectate de fenomene climatice nefavorabile și dezastre naturale. Pe listă se află Croația, Cipru, Portugalia, România și Slovenia. Pachetul total se ridică la 56,6 milioane de euro, din care României îi revin 14,8 milioane de euro. Pentru țara noastră, fondurile trebuie folosite pentru compensarea pierderilor suferite de fermierii care cultivă porumb și floarea-soarelui.
Sprijinul european este destinat fermierilor care au suferit pierderi economice suficient de importante încât să le fie afectată viabilitatea exploatațiilor. Comisia Europeană a stabilit că banii trebuie distribuiți pe baza unor criterii obiective și corecte. Astfel încât ajutoarele să ajungă la toți producătorii afectați. Statele membre pot suplimenta, în anumite condiții, aceste fonduri europene cu bani de la bugetele naționale.
Fermierii cer acces mai rapid la bani
Organizațiile agricole europene spun că ajutoarele trebuie să ajungă rapid la producători. Deoarece problemele de lichiditate pot deveni la fel de grave ca pierderile provocate direct de secetă. Un fermier care pierde o parte importantă din recoltă poate avea dificultăți în a-și plăti ratele, furnizorii sau lucrările agricole și poate rămâne fără bani pentru următoarea campanie agricolă.
De aceea, organizațiile agricole cer Comisiei Europene și statelor membre să folosească mai flexibil instrumentele existente în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). De asemenea, reprezentanții solicită să simplifice procedurile prin care fermierii pot primi ajutor. Printre soluțiile dorite se numără flexibilizarea anumitor plăți, simplificarea regulilor legate de ajutoarele de stat și mobilizarea mai rapidă a fondurilor de criză.
UE a introdus deja mecanisme speciale pentru situații de criză
Uniunea Europeană dispune de o rezervă agricolă care poate fi folosită pentru sprijinirea fermierilor afectați de fenomene climatice extreme și alte situații excepționale. Regulile europene permit acordarea unor plăți de criză fermierilor afectați de dezastre naturale sau de fenomene climatice nefavorabile. Dar cu condiția ca autoritățile naționale să recunoască oficial existența evenimentului și să fie îndeplinite anumite criterii în ceea ce privește pierderile de producție.
În cazul României, mecanismul a fost deja activat în 2026. Ceea ce a permis alocarea celor 14,8 milioane de euro pentru fermierii afectați.
Seceta nu este singura problemă
Agricultorii europeni se confruntă în această perioadă cu mai multe probleme simultan. Pe lângă vremea extremă, costurile de producție rămân ridicate. Îngrășămintele și energia reprezintă o parte importantă din cheltuielile unei exploatații agricole. Iar variațiile de preț pot afecta direct profitul fermierilor.
Comisia Europeană a aprobat în iulie și un alt pachet de sprijin, de 540 de milioane de euro. El este destinat fermierilor europeni afectați de creșterea costurilor cu îngrășămintele și energia pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. România a primit, în cadrul acestui mecanism, aproximativ 30 de milioane de euro.
