România, cu pensiile înghețate. Bulgaria, Polonia și Ungaria au reușit să ofere mai mulți bani. Seniorii maghiari primesc chiar al 14-lea venit

România nu este însă singura țară din regiune care se confruntă cu presiuni asupra bugetului. Diferența este că statele vecine au ales să continue, în forme diferite, majorarea pensiilor.

Pensiile din România au rămas la nivelul din decembrie 2025

În România, pensiile din sistemul public și cele din sistemele speciale au fost menținute în 2026 la nivelul lunii decembrie 2025. Și valoarea punctului de referință, indicatorul folosit la calcularea pensiilor din sistemul public, a rămas la 81 de lei. Decizia a fost luată în contextul măsurilor de reducere a deficitului bugetar. România are una dintre cele mai mari probleme de deficit din Uniunea Europeană, iar Guvernul a încercat să limiteze creșterea cheltuielilor publice.

Pensiile ar fi trebuit, în condițiile mecanismului prevăzut de legislația pensiilor, să fie indexate anual. Aplicarea mecanismului de majorare a fost însă suspendată pentru 2026 prin măsurile fiscal-bugetare adoptate de autorități. Curtea Constituțională a confirmat că suspendarea mecanismului pentru 2026 este prevăzută de Legea 141/2025.

În Polonia pensiile au crescut cu 5,3%

În Polonia, pensionarii au primit din luna martie 2026 o majorare de 5,3%. Instituția poloneză de asigurări sociale, ZUS, a anunțat că pensiile și celelalte prestații pe termen lung au fost indexate automat. În urma majorării, pensia minimă pentru limită de vârstă a ajuns la aproximativ 1.978 de zloți brut pe lună, echivalentul a circa 2.400 de lei, cu aproape 100 de zloți mai mult decât înainte de indexare.

Sistemul polonez prevede o indexare anuală bazată în principal pe inflația înregistrată pentru gospodăriile de pensionari și pe o parte din creșterea reală a salariilor.

Bulgaria, majorare de 7,8% de la 1 iulie

Și Bulgaria a decis să majoreze pensiile în 2026. De la 1 iulie, toate pensiile acordate până la sfârșitul anului 2025 au crescut cu 7,8%, în baza așa-numitei „reguli elvețiene”. Această formulă ține cont de două elemente, de evoluția prețurilor și creșterea veniturilor din contribuții. Scopul este ca pensiile să fie ajustate în funcție de evoluția economiei.

În Bulgaria, pensia minimă pentru limită de vârstă a crescut de la aproximativ 322 de euro la 347,5 euro pe lună, echivalentul a circa 1.827 de lei. Majorarea a fost adoptată într-un context bugetar dificil. Bulgaria are în 2026 un deficit estimat la 5,7% din PIB. Iar Uniunea Europeană a declanșat deja proceduri legate de depășirea limitelor fiscale.

Ungaria, pensii mai mari și două plăți suplimentare

În Ungaria, pensiile au fost majorate cu 3,6% în ianuarie 2026. Iar în februarie, pensionarii au primit a 13-a pensie. În același timp, autoritățile au început introducerea treptată a celei de-a 14-a pensii. Prima tranșă este echivalentă cu aproximativ un sfert din pensia lunară.

Guvernul de la Budapesta a anunțat și că, din 2027, pensia minimă pentru limită de vârstă va crește de la 28.500 la 120.000 de forinți pe lună, adică de la aproximativ 410 lei la circa 1.720 de lei.

Ce înseamnă o pensie „înghețată”

O pensie înghețată înseamnă că suma nominală rămâne aceeași, în timp ce prețurile produselor și serviciilor pot continua să crească.

De exemplu, dacă un pensionar primește 3.000 de lei pe lună și prețurile cresc cu 10%, el nu mai poate cumpăra cu aceeași sumă ceea ce cumpăra înainte. Venitul său este același în lei, dar valoarea reală a banilor scade.

De ce România nu a majorat pensiile în 2026

Cheltuielile cu pensiile reprezintă una dintre cele mai mari componente ale bugetului. Guvernul a decis să mențină în 2026 pensiile la nivelul din decembrie 2025, în cadrul pachetului de măsuri destinat reducerii deficitului. Pentru sistemul public de pensii sunt prevăzute în buget aproximativ 154,8 miliarde de lei, echivalentul a 7,6% din PIB.

Problema este că această decizie are un efect direct asupra pensionarilor. Dacă veniturile rămân neschimbate, iar costurile de zi cu zi cresc, puterea de cumpărare scade. Pentru cei cu pensii mici, diferența poate fi resimțită mai puternic. Deoarece o parte importantă din venit se duce către cheltuieli care nu pot fi evitate, precum alimente, utilități, medicamente și locuință.