În același timp, datoria pe termen scurt a avansat mai rapid decât cea pe termen lung, iar gradul de acoperire a acesteia prin rezervele valutare ale BNR a coborât sub 100%. Administrației publice îi reveneau aproximativ 129,5 miliarde de euro, adică 54% din total.
Datoria externă a crescut cu 7,45 miliarde de euro în opt luni
Datoria externă totală a României a ajuns la 238,08 miliarde de euro la 31 august 2026. Nivelul este în creștere cu 7,45 miliarde de euro față de sfârșitul anului trecut. Datele au fost publicate de Banca Națională a României și prezentate într-o analiză TradeVille de Ziare.com.
Din total, aproximativ 129,5 miliarde de euro reprezentau datoria externă a administrației publice, echivalentul a circa 54% din valoarea cumulată. Evoluția reflectă creșterea obligațiilor financiare externe ale economiei românești. Context e dat de indicatorii privind deficitul de cont curent și investițiile străine directe semnalează, de asemenea, presiuni economice.
Datoria pe termen scurt crește mai rapid
La sfârșitul lunii august, datoria externă pe termen lung însuma 184,78 miliarde de euro, reprezentând 77,6% din total. Valoarea era cu 1,8% mai mare decât la 31 decembrie 2025.
Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 53,29 miliarde de euro, respectiv 22,4% din total, după o creștere de 8,5% de la sfârșitul anului trecut. Ritmul mai accelerat al acestei componente este relevant pentru necesarul de finanțare și pentru capacitatea de a acoperi obligațiile ajunse la scadență.
Un alt indicator urmărit de BNR este gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, prin rezervele valutare. Acesta a coborât la 93,5% la 31 august 2026, de la 102,8% la finalul anului 2025.
Cum s-a modificat structura datoriei administrației publice
În interiorul datoriei externe a administrației publice, soldul titlurilor de natura datoriei a scăzut la aproximativ 85 de miliarde de euro la sfârșitul lunii august. Datoria fusese 88 de miliarde de euro la finalul anului trecut.
În schimb, împrumuturile administrației publice au crescut cu peste 5 miliarde de euro. Au ajuns astfel până la aproximativ 27 de miliarde de euro. Datele arată, așadar, evoluții diferite între principalele categorii de finanțare externă.
Totodată, creditele intragrup aferente investițiilor străine directe au ajuns la aproximativ 54 de miliarde de euro la finalul lunii iulie. Ele fuseseră de 53 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2025. Datoria externă a celorlalte sectoare ale economiei a crescut, la rândul său, de la 32 de miliarde de euro în decembrie 2025 la 35 de miliarde de euro.
Serviciul datoriei externe pe termen lung a scăzut
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 14,5% în perioada ianuarie-august 2026, comparativ cu 17% înregistrat în anul 2025. În același timp, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii prin rezervele internaționale ale țării a fost echivalentul a 5,9 luni de importuri la 31 august, față de șase luni la finalul anului trecut.
Acești indicatori oferă repere complementare pentru evaluarea poziției externe a României. Creșterea datoriei totale trebuie analizată împreună cu structura scadențelor, costurile de finanțare și capacitatea economiei de a genera resurse pentru plata obligațiilor.
Deficitul de cont curent și scăderea investițiilor străine, în același tablou economic
Datele BNR pentru primele opt luni din 2026 arată și un deficit al contului curent de aproximativ 19,93 miliarde euro. Acesta este în creștere față de cele 18,98 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut. Deficitul balanței bunurilor a ajuns la 22,39 miliarde de euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 9,34 miliarde de euro.
În același interval, investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat aproximativ 2,12 miliarde de euro, comparativ cu 5,66 miliarde de euro în primele opt luni din 2025, potrivit datelor prezentate de Digi Economic.
Evoluțiile descriu mai multe componente ale relațiilor financiare ale României cu exteriorul. Datoria externă a crescut, deficitul de cont curent s-a adâncit. Fluxurile de investiții străine directe au fost mai mici decât în anul precedent. Indicatorii trebuie însă interpretați distinct, deoarece măsoară fenomene economice diferite.
