Atacurile din școli readuc în discuție protecția profesorilor. Ce schimbări pregătește Sorin Costreie

Ce se întâmplă atunci când regulile unei școli nu mai sunt suficiente pentru a-i proteja pe cei care învață și pe cei care predau? Atacurile comise de minori în unitățile de învățământ au readus această întrebare în dezbaterea publică. După incidentul din Bistrița, în care un băiat de 13 ani a atacat cu un briceag o profesoară și un coleg, ministrul Educației, Sorin Costreie, a anunțat că sunt analizate modificări ale legislației.

Printre propuneri se află sancțiuni penale agravante pentru agresiunile asupra cadrelor didactice, o campanie publică și revizuirea regulilor care stabilesc drepturile și obligațiile profesorilor și elevilor. Discuția depășește însă problema pedepselor și ajunge la felul în care școala, familia și autoritățile identifică riscurile înainte ca acestea să se transforme în violență.

Protecția cadrelor didactice

Una dintre direcțiile anunțate de Sorin Costreie este extinderea protecției penale de care beneficiază anumite categorii profesionale. Ministrul a explicat că legislația conține deja prevederi agravante pentru agresiunile asupra medicilor și a personalului medical. Un mecanism asemănător ar putea fi introdus și pentru profesori, cu scopul de a descuraja atacurile.

„Eu văd cel puțin două lucruri care se pot face și am vorbit și cu colegul ministru delegat pentru învățământ preuniversitar. Există niște prevederi penale agravante când ataci un doctor sau personal medical. Același lucru vrem să îl facem și pentru profesor, deci ca o măsură de descurajare. […] Va fi o inițiativă a guvernului, acum o studiem din toate punctele de vedere. Vrem să facem această inițiativă legală dublată de o campanie”, a explicat ministrul.

Propunerea nu se limitează la modificarea Codului penal. Potrivit ministrului, inițiativa ar urma să fie însoțită de o campanie prin care să fie susținute respectul față de profesori și încrederea în școală. Deocamdată, măsura se află în etapa de analiză, iar Costreie nu a prezentat un calendar pentru adoptarea ei.

Regulile școlare ar putea fi rescrise

O altă direcție vizează documentele care stabilesc drepturile, obligațiile și răspunderea celor implicați în procesul educațional. Ministrul consideră că statutul profesorului și statutul elevului trebuie să ofere reguli mai clare, astfel încât abaterile să poată fi sancționate fără interpretări nejustificate.

„Să refacem și statutul profesorului și statutul elevului. Aceste două documente importante eu cred că trebuie să fie mai clare. În care să fie taxați cei care greșesc mult mai clar. Și când ai astfel de de situații eu nu cred că mai trebuie să să avem multe interpretări. […] Eu aș vrea să redăm încrederea că școala contează, că școala este importantă. Ei (n.r. elevii) se confruntă și cu o lipsă de modele și, împreună cu părinții, să le explicăm. Repet lucrul ăsta: mi se pare îngrozitor cum te poți aștepta ca un copil să respecte școala, dacă părintele respectiv nu respectă școala”, a adăugat ministrul Educației.

În viziunea lui Costreie, relația dintre familie și școală contează în formarea comportamentului elevilor. Atitudinea părinților față de profesori poate influența felul în care copiii se raportează la autoritatea școlară. Astfel, schimbările de regulament ar trebui să fie însoțite și de implicarea familiilor, nu doar de introducerea unor sancțiuni.

Ce se știe despre atacul din Bistrița

Incidentul care a readus tema siguranței școlare în prim-plan a implicat un băiat de 13 ani. Potrivit declarațiilor ministrului, profesoara și colegul rănit nu ar fi fost țintele inițiale ale atacului. Costreie a spus că băiatul ar fi urmărit un alt elev din clasa a VI-a și a povestit că a luat legătura cu reprezentanții școlii și cu autoritățile locale după ce a aflat despre cele întâmplate.

„Cazul este îngrozitor și pe mine m-a dat peste cap, să spun așa. Când am aflat, am sunat imediat și am vorbit cu directoarea școlii, cu inspectorul și cu primarul. Ținta nu era profesoara și nu era nici acel coleg care a fost rănit. Ținta era un alt copil din clasa a 6-a […], un copil rom.”

Ministrul a descris fapta drept premeditată și a spus că împrejurările trebuie clarificate. În special, el a menționat posibila radicalizare a minorului și activitatea acestuia pe internet. Costreie a afirmat că intenționează să solicite informații de la Serviciul Român de Informații pentru a înțelege mai bine contextul.

„E un pic diferit aici pentru că vorbim de o radicalizare. Încă nu am apucat să discut și să cer date de la SRI, pentru că se impun. Vreau să înțeleg contextul, dar marea mirare este că vorbim de Bistrița, de un copil care înțeleg că e dintr-o familie normală, dar care a accesat diverse site-uri, făcuse anumite postări. Apar anumite întrebări: de ce nu știam de el și n-a fost oprit, dar la aceste lucruri nu am răspuns”, a declarat oficialul.

Declarațiile ministrului nu oferă, deocamdată, o explicație completă a motivelor atacului. Ele indică însă întrebările la care autoritățile încearcă să găsească răspunsuri: dacă existau semnale de avertizare, cine le-ar fi putut observa și ce mecanisme ar putea preveni situații similare.

Un alt caz de violență ridică întrebări despre prevenție

În intervenția sa la Digi 24, Costreie a amintit și de cazul din județul Timiș, în care adolescenți de 15 ani și-au ucis colegul după ce ar fi planificat crima timp de o lună. Ministrul a făcut distincția între cele două situații și a insistat asupra nevoii de a înțelege circumstanțele fiecărui incident.

Exemplele readuc în discuție limitele intervenției după producerea unei agresiuni. O modificare legislativă poate stabili consecințe mai dure, însă prevenirea presupune și identificarea riscurilor, colaborarea dintre instituții și comunicarea dintre școală și familie. În cazul din Bistrița, chiar ministrul a recunoscut că încă nu deține toate informațiile necesare pentru a explica ce s-a întâmplat.

Ministrul cere o educație care să dezvolte gândirea critică

Sorin Costreie a legat discuția despre comportamentul elevilor și de felul în care este organizată învățarea. În opinia sa, accentul pus pe teste și pe reproducerea unor metode de rezolvare nu îi ajută suficient pe copii să înțeleagă materia și să gândească independent.

Ministrul a oferit exemplul matematicii, unde elevii pot ajunge să aplice tipare cunoscute fără să înțeleagă raționamentul din spatele lor. El consideră că această abordare trebuie reconsiderată într-o perioadă în care inteligența artificială poate prelua numeroase sarcini repetitive.

„Am impresia, și e din ce în ce mai acută această impresie, că nu facem educație și învățământ pentru a-i face să învețe, iar ei învață ca să fie testați. Și e o mare diferență. Aceste testări, evaluarea națională, după aceea bacalaureatul… când ne uităm, ei nu reproduc decât scheme. Și nu vorbesc de limba română, vorbesc de matematică. Ei, cu adevărat, nu învață să gândească matematic. Ei învață niște pattern-uri, niște structuri de rezolvări, de un anumit tip de probleme pe care îl iau și rezolvă. Dar asta înseamnă o anumită mecanică a minții, de care, culmea, în epoca AI-ului, noi trebuie să scăpăm, pentru că altfel ne vom robotiza. Și cred că singura noastră șansă este să devenim, prin contrast cu inteligența artificială, mai umani. Și asta înseamnă mai reflexivi, mai empatici și de ce nu, mai simpatici”, a conchis oficialul.