România, printre țările europene cu cele mai multe decese asociate căldurii extreme

Bucureștiul se numără printre capitalele europene în care temperaturile ridicate au fost asociate cu o mortalitate ridicată. O analiză a perioadei 2000–2025 plasează România pe locul al treilea între cele 30 de țări studiate, după Croația și Malta. Separat, estimările pentru vara anului 2026 arată amploarea efectelor căldurii extreme la nivel european: peste 50.000 de decese asociate temperaturilor ridicate în zonele urbane analizate.

În zonele urbane analizate din România, rata medie anuală standardizată a fost estimată la 223 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori. Croația a înregistrat o rată de 327, iar Malta, de 226. Valorile sunt ajustate în funcție de structura de vârstă a populației, pentru ca rezultatele să poată fi comparate între țări.

Capitala României ocupă, de asemenea, un loc fruntaș în clasamentul celor 30 de capitale europene incluse în cercetare. Bucureștiul s-a situat pe poziția a doua, după Zagreb și înaintea Romei. Rata medie anuală standardizată estimată pentru perioada 2000–2025 a fost de 268 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori. Pentru Zagreb, valoarea a ajuns la 314, iar pentru Roma, la 241.

Datele pentru vara anului 2025 au plasat Bucureștiul, alături de Roma și Zagreb, printre capitalele cu cele mai ridicate rate estimate ale mortalității asociate căldurii. Cercetătorii asociază nivelurile ridicate din sudul și sud-estul Europei cu expunerea persistentă la temperaturi mari.

Aceste clasamente privesc perioada 2000–2025. Ele oferă un context pentru evaluarea riscurilor din vara anului 2026, dar nu reprezintă un clasament al deceselor înregistrate în România în acel sezon.

Vara lui 2026, asociată cu peste 50.000 de decese în Europa

Temperaturile din intervalul iunie–august 2026 au fost asociate cu 50.391 de decese în zonele urbane incluse în studiu. Dintre acestea, cercetătorii au atribuit 32.619 încălzirii climatice provocate de activitatea umană. Proporția reprezintă aproximativ 65% din totalul estimat.

Analiza a fost realizată de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit. Echipa a inclus 854 de zone urbane din 30 de țări europene, printre care România.

Comparația cu alte veri evidențiază dimensiunea estimării pentru 2026. În cazul verii din 2022, aceeași metodă a indicat 29.480 de decese asociate căldurii. Pentru vara anului 2003, cercetătorii au calculat 28.462 de decese în zonele analizate. Estimarea din 2026 este cu 71% mai mare decât cea din 2022.

Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit se numără printre țările cu cele mai multe decese estimate. Aceste cifre reprezintă totaluri, nu rate raportate la populație, iar cele două tipuri de indicatori nu trebuie confundate.

Un episod de căldură a concentrat aproape o treime din decese

Intervalul 17 iunie – 1 iulie a avut o contribuție importantă la bilanțul estimat pentru întreaga vară. Aproape o treime dintre decesele asociate căldurii au fost legate de acest episod. În zonele analizate, temperaturile medii zilnice au depășit cu aproximativ 5,3 grade Celsius valorile obișnuite.

Potrivit Stiripesurse, impactul nu a fost limitat la persoanele în vârstă. Deși oamenii de cel puțin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate dintre decesele estimate, cercetătorii au identificat peste 800 de decese asociate căldurii și în grupa de vârstă 20–44 de ani.

Distribuția pe categorii de vârstă arată că riscurile sunt diferite, dar nu dispar în cazul adulților mai tineri. Temperaturile extreme pot afecta sănătatea în mai multe etape ale vieții, mai ales în perioadele de expunere intensă și prelungită.

Cum au fost calculate decesele asociate temperaturilor ridicate

Estimarea de 50.391 de decese nu reprezintă o numărătoare a certificatelor de deces în care căldura a fost consemnată drept cauză. Cercetătorii au utilizat date meteorologice și modele statistice pentru a evalua relația dintre temperatură și mortalitate.

Pentru a determina contribuția încălzirii climatice, echipa a comparat condițiile meteorologice din vara anului 2026 cu un scenariu ipotetic în care încălzirea provocată de activitatea umană nu ar fi avut loc. Diferența dintre rezultatele celor două scenarii a fost folosită pentru estimarea numărului de decese atribuite schimbărilor climatice.

Studiul a inclus zone urbane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și din Regatul Unit, Norvegia și Elveția. Împreună, acestea reprezintă aproximativ 40% din populația celor 30 de țări.

Cercetarea completează o analiză anterioară a aceleiași echipe, publicată la 14 octombrie, care a urmărit mortalitatea asociată căldurii în orașele europene între 2000 și 2025.

Specialiști independenți consultați de Science Media Centre España au subliniat relevanța rezultatelor pentru sănătatea publică. Aceștia au atras atenția că estimările pot varia în funcție de metodele statistice și de ipotezele folosite.

Căldura extremă pune presiune asupra sănătății publice

Expunerea la temperaturi ridicate crește riscul de complicații cardiovasculare și respiratorii. Căldura poate agrava și afecțiunile existente, în special în cazul persoanelor vârstnice sau al celor cu boli cronice.

Rezultatele cercetării evidențiază importanța sistemelor de avertizare pentru perioadele cu temperaturi extreme. Protejarea persoanelor vulnerabile și pregătirea serviciilor medicale pentru creșterea numărului de pacienți sunt alte măsuri relevante pentru limitarea efectelor.

În orașe, episoadele de căldură pot deveni o problemă majoră de sănătate publică. Estimările pentru vara anului 2026 arată amploarea riscului la nivel european, în timp ce datele istorice plasează România și Bucureștiul printre zonele cu rate ridicate ale mortalității asociate temperaturilor extreme.