Conflictele armate și crizele umanitare pun constant la încercare cooperarea dintre state. Încălcarea drepturilor omului adaugă noi probleme pe agenda internațională. Pe 24 octombrie 2026, Organizația Națiunilor Unite marchează 81 de ani de existență.
Instituția a fost creată după cel de-al Doilea Război Mondial. Scopul său principal a fost prevenirea unor noi conflicte mondiale. De atunci, ONU oferă statelor un cadru pentru negocieri și cooperare internațională, potrivit Agerpres.
Cum a luat naștere Organizația Națiunilor Unite
În 1945, reprezentanții a 50 de țări s-au întâlnit la San Francisco. Conferința a început în aprilie și a urmărit elaborarea Cartei ONU. Documentul urma să stabilească regulile de funcționare ale viitoarei organizații.
Negocierile au pornit de la propuneri formulate de patru puteri. Statele Unite, Regatul Unit, China și Uniunea Sovietică participaseră la discuțiile de la Dumbarton Oaks, în 1944. Carta ONU a fost semnată la 26 iunie 1945. În toamna aceluiași an, documentul a intrat în vigoare. Ratificarea sa de către majoritatea semnatarilor a consfințit înființarea oficială a organizației. Printre statele care au ratificat Carta s-au numărat cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate.
Data de 24 octombrie a devenit Ziua Națiunilor Unite. Aniversarea promovează scopurile și principiile documentului fondator. Totodată, oferă prilejul reafirmării angajamentului față de cooperarea internațională.
Ce obiective urmărește ONU
Menținerea păcii și securității internaționale reprezintă una dintre principalele responsabilități ale organizației. ONU urmărește și dezvoltarea relațiilor pașnice dintre națiuni. Respectarea egalității în drepturi și a autodeterminării popoarelor face parte din acest obiectiv.
Un alt domeniu important este protejarea drepturilor omului. Organizația susține cooperarea în probleme economice, sociale, culturale și umanitare. Activitatea sa include și promovarea dezvoltării durabile.
Carta stabilește principiile pe care trebuie să le respecte statele membre. Printre acestea se numără egalitatea suverană și îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate. Diferendele internaționale trebuie soluționate prin mijloace pașnice.
Documentul interzice amenințarea cu forța sau folosirea acesteia împotriva altui stat. Sunt vizate integritatea teritorială și independența politică a fiecărei țări. Membrii ONU trebuie să sprijine acțiunile organizației desfășurate conform Cartei.
Există și limite privind intervenția în afacerile interne ale statelor. Carta nu autorizează organizația să intervină în chestiuni care țin de competența internă a fiecărei țări, cu respectarea excepțiilor prevăzute în document.
Cele șase organe principale ale ONU
Structura organizației cuprinde șase organe principale. Fiecare are atribuții specifice în sistemul internațional.
- Adunarea Generală reunește toate cele 193 de state membre. Aici sunt dezbătute probleme internaționale și sunt adoptate rezoluții.
- Consiliul de Securitate răspunde în principal de menținerea păcii și securității internaționale.
- Consiliul Economic și Social coordonează activități din domeniile economic și social.
- Consiliul de Tutelă a supravegheat teritoriile aflate sub sistemul internațional de tutelă. Organismul și-a suspendat activitatea în 1994.
- Curtea Internațională de Justiție soluționează diferende juridice dintre state, în condițiile dreptului internațional.
- Secretariatul asigură administrarea activității organizației. Acesta sprijină și punerea în aplicare a programelor ONU.
Sistemul ONU include și agenții specializate, programe și fonduri de dezvoltare. Sediul principal se află la New York. Geneva și Viena găzduiesc alte centre importante ale organizației. ONU folosește șase limbi oficiale. Acestea sunt araba, chineza, engleza, franceza, rusa și spaniola.
Cine conduce organizația
Portughezul António Guterres ocupă funcția de secretar general din 1 ianuarie 2017. Numirea sa este făcută de Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate. Mandatul are o durată de cinci ani.
În 2021, Guterres a fost reales pentru un al doilea mandat. Acesta se încheie în 2026. Secretarul general coordonează activitatea Secretariatului și reprezintă organizația în numeroase contexte internaționale.
România a devenit membră în 1955
România a început procedurile de aderare la ONU în 1946. Admiterea a avut loc la 14 decembrie 1955. Alături de România, în organizație au intrat atunci alte 15 state. Apartenența oferă țării un cadru pentru participarea la dezbateri și negocieri internaționale. Reprezentanții săi pot susține poziții în dosare privind securitatea, dezvoltarea și dreptul internațional.
Diplomatul Cornel Feruță ocupa funcția de reprezentant permanent al României din 13 mai 2022.
Reforma ONU și provocările actuale
În 2025, organizația a împlinit 80 de ani de la înființare. Cu această ocazie, secretarul general António Guterres a lansat Inițiativa ONU80. Demersul urmărește eficientizarea activității și revizuirea modului în care sunt aplicate mandatele. Inițiativa analizează și posibile schimbări structurale. Scopul este îmbunătățirea funcționării sistemului ONU și folosirea mai eficientă a resurselor.
Anterior, în septembrie 2024, Adunarea Generală adoptase trei documente importante. Este vorba despre Pactul pentru Viitor, Pactul Digital Global și Declarația privind Generațiile Viitoare. Acestea urmăresc consolidarea cooperării internaționale și adaptarea la noile provocări.
În mesajul său din 2024, Guterres a subliniat nevoia unor acțiuni concrete. Secretarul general a susținut cooperarea pentru pace, prosperitate comună și protejarea planetei. El a reafirmat și importanța Cartei ONU, a dreptului internațional și a drepturilor omului.
Reformarea instituției depinde însă de acordul statelor membre. Interesele guvernelor nu coincid întotdeauna, iar acest lucru poate bloca anumite decizii. Capacitatea ONU de a răspunde crizelor depinde atât de atribuțiile sale, cât și de disponibilitatea statelor de a coopera.