Criza castraveţilor. Fermierii au ajuns să vândă un sac de 25 de kilograme chiar şi cu 7 lei

Soarele arde cu putere peste piața din Doba. În aceste zile, județul Olt fierbe la propriu sub caniculă. În ciuda temperaturilor extreme, activitatea agricolă continuă fără oprire. Zeci de mașini și utilitare ocupă drumul. Ele sunt pline ochi cu marfă proaspătă.

„Nu vrea nimeni nimic”

Producătorii locali își vând recolta chiar din remorci. Castraveții sunt vedeta zilei. Sacii verzi umplu fiecare spațiu disponibil. Un sac costă între șapte și zece lei. Prețul este mic, dar munca este imensă.

Oamenii stau lângă mașini. Își verifică telefoanele. Așteaptă clienți. Transpirația le curge pe frunți. Umbra lipsește din acest câmp deschis. Şi cumpărătorii lipsesc.

 „Nu vrea nimeni. Nu vrea nimeni nimic”, spune un producător local. El își privește marfa cu resemnare. Speranța unei vânzări bune scade cu fiecare oră.

Clienții apar rar. Majoritatea trec grăbiți. Soarele îi alungă spre case. Totuși, piața rămâne deschisă. O dubiță albă este plină cu castraveți până la plafon. Marfa provine direct din solarii. Calitatea este excelentă.

Prețul a ajuns la un nivel la care fermierii nici nu mai acoperă plata zilierilor din solarii. Fiecare sac vândut înseamnă o mică victorie pentru acești oameni.  Dar totul are o limită.

„De două săptămâni, nu se reglează deloc prețul acestei culturi”

Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din Olt şi fondator al Uniunii Salvaţi Ţăranul Român, spune că fermierii au ajuns în această situaţie din cauza supraproducţiei, în principal. El a arătat, pentru NewsEdge.ro, că fermierii au preferat să cultive castraveţi, deoarece nu sunt la fel de pretenţioşi ca alte culturi.

„În primul și în primul rând, în această perioadă ne așteptăm la o scădere de prețuri, până pe data de 15, şi o scădere generală a vânzărilor cam la toate produsele. Dar la castravete, de două săptămâni, nu se reglează deloc prețul acestei culturi, pentru că produc foarte mult. Se culeg zilnic, dacă nu la două zile. Deci producţia este foarte bună, iar culturile au arătat destul de bine. Şi, în plus, foarte mulți fermieri au ales această cultură, față de alți ani, pentru că în ultimii ani a fost și o cultură profitabilă și pentru că este una din culturile care nu are atât de multe probleme cu bolile şi dăunătorii”, arată Păunel.

Exporturile întârzie

Agricultorul mai arată că un alt factor al acestei supraproducţii este reprezentat de faptul că producătorii s-au bazat că şi în acest an vor exporta, la fel cum s-a întâmplat în trecut. Atunci, o parte importantă a producţiei a ajuns în Polonia.

„Cultura de castraveţi devenise o cultură singură pentru fermieri din toate punctele de vedere, mai ales că, în ultimii ani, au fost multe exporturi în Polonia. Iar în zona Matca (judeul Galaţi – n.red.), dar chiar şi în sud, se deschiseseră mai multe centre de colectare.

Și se pare că aceste aceste exporturi către Polonia ori nu a început, ori s-au blocat puțin. În anii trecuţi, au deblocat foarte mult piața. Pentru fermieri era foarte bine, aveau desfacere. Adică, ceea ce lua Polonia, debloca foarte mult piața din România”, a mai declarat Ion Păunel.

În ceste condiţii, a mai precizat el, foarte mulţi fermieri urmează să are culturile de castraveţi şi ori să se concentreze pe alte legume, ori să planteze cultura a doua, de toamnă, tot de castraveţi.

Prăbușirea prețului verzei

Recent, legumicultorii din județul Olt s-au confruntat cu o altă criză severă. Producția masivă de varză timpurie a generat un colaps al prețurilor pe piață. Această situație a scăzut veniturile sub pragul de rentabilitate pentru majoritatea fermierilor.

Mulți producători au recurs la gesturi disperate în ultimele săptămâni. Unii fermieri oferă marfa gratuit celor care vor să o recolteze. Alții folosesc recolta drept hrană pentru animale. Există și situații în care fermierii toacă varza direct pe câmp cu utilajele. Ei fac acest lucru pentru a pregăti solul pentru noile culturi.

Ion Păunel descrie situația ca fiind critică. Prețul de vânzare a ajuns la doar 0,50 lei pe kilogram. Această sumă nu acoperă investițiile făcute în agricultură.

„Varza timpurie ori te pricopsește, ori te nenorocește, se pare că asta e situația de acum cu varza timpurie, în câmp. E 50 de bani kilogramul, adică nu rentează. Cine a mizat pe varza timpurie în câmp, anul ăsta nu a fost bine”, a explicat Ion Păunel.

Calitatea produselor a scăzut și din cauza precipitațiilor recente. Acestea au accelerat procesul de degradare a legumelor deja mature.

Cauza principală a acestui fenomen este reprezentată de factorii meteo din primăvară. Temperaturile scăzute au întârziat lucrările agricole. Fermierii au plantat aproape simultan pe suprafețe mari. Recoltarea a avut loc în același interval de timp. Piața locală nu a avut capacitatea necesară pentru a absorbi volumul mare de marfă.

Recolte distruse în câmp

Fermierii confirmă această realitate dură. Ei au fost nevoiţi să distrugă cantitățile rămase pe câmp cu freza. Aceste măsuri au fost necesare pentru eliberarea terenului în vederea cultivării vinetelor sau a pepenilor.

Efortul depus pentru comercializarea a 75 de tone de varză a fost unul epuizant pentru fermieri. Această experiență subliniază riscurile mari la care se expun cultivatorii de legume. Sectorul rămâne dependent de condițiile climatice, iar echilibrul între oferta din piață și cererea consumatorilor este extrem de fragil.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!