Interviu. Glam, dar cu multă sudoare. Alin Gălățescu, omul din spatele podiumului de peste trei decenii: „Moda nu trebuie să rămână într-un cerc închis”

Alin Gălățescu lucrează de peste trei decenii în lumea modei românești. Timp în care a trecut, prin multe dintre rolurile industriei, precum art director, creator de evenimente, brand manager, jurnalist, om de televiziune și radio. „Nu-mi dau seama ce n-am făcut”, spune el într-un interviu pentru News Edge.

Care este diferența dintre criticul și analistul de modă?

Alin Gălățescu, atunci când vorbește despre felul în care poate fi privită moda, spune că una este să observi și să evaluezi ceea ce se întâmplă și cu totul alta este să înțelegi mecanismele din spatele fenomenului și să te implici direct în proces. De aici pornește diferența dintre criticul de modă și analistul de modă.

Criticul privește, interpretează și evaluează ceea ce i se prezintă, dintr-o poziție confortabilă, din afara scenei. Analistul, în schimb, încearcă să înțeleagă mecanismul din spatele acelui produs, oamenii care îl construiesc și contextul în care apare. „Analistul își spune părerea despre un produs. Dar încearcă să integreze într-un context, să înțeleagă rădăcinile fenomenului respectiv și să înceapă să construiască în jurul lui. Un critic este o poziție pasivă față de un subiect. Că e critic de teatru, că e critic de modă, că e critic de artă. Tu-mi prezinți mie ceva, eu îți analizez ceea ce tu mi-ai prezentat și atât. Un analist realizează un act de implicare mult mai mare decât o pasivizare. Este o implicare masivă”, explică el.

Ca cineva să poată analiza un sistem, spune Alin Gălățescu, trebuie mai întâi să-l cunoască din interior. Iar moda este, în opinia sa, un sistem viu, construit din relații care se schimbă permanent. „E necesar să înțelegi personajele sistemului și raporturile foarte fine, uneori în continuă schimbare, dintre ele”, punctează specialistul.

Ce nu vede publicul la un fashion show?

În proiectele pe care le organizează, Alin Gălățescu lucrează cot la cot cu designerii. El le propune teme și, în unele cazuri, intră direct în procesul de construire a colecției. Un exemplu este Soirees de la Mode, cel mai longeviv proiect dedicat modei din România. Conceptul presupune ca designerii să primească o temă și să construiască o colecție în jurul ei. În alte proiecte, precum Fashion Moments, el merge în ateliere și lucrează împreună cu designerii la fiecare produs în parte. Astfel încât piesele să poată fi integrate, la final, într-o colecție unitară, coerentă.

Alin Gălățescu a fost implicat și în construirea Romanian Fashion Week, în lansarea Timișoara Fashion Week și Cluj Fashion Week, dar și în programe educaționale dedicate viitorilor designeri, o zonă în care, spune el, se joacă adesea viitorul industriei.

Unul dintre obiectivele sale este tocmai descoperirea unor nume aflate la început de drum. Pentru ei, un astfel de eveniment înseamnă un important exercițiu profesional, un contact real cu presiunea unui show. „Se antrenează, primesc o temă, lucrează cu un director artistic, iar apoi își văd creațiile într-un show alături de alți designeri și intră în contact cu oameni din industrie”, explică analistul.

„Nu i-am mai lăsat să joace tenis la perete”

Alin Gălățescu a lucrat cu studenți, a fost visiting professor la Cluj și a fost implicat timp de aproximativ 15 ani în galele de absolvire ale Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.

În cadrul UnArt Moda Group, de exemplu, a vrut să schimbe relația dintre studenți și industria în care urmau să profeseze. I-a scos din bula facultății și i-a pus față în față cu oamenii și mecanismele reale ale lumii profesionale. „Nu i-am mai lăsat să joace tenis la perete. Asta e problema studenților. Sunt în mediul lor. Sunt ei cu ei înșiși. Dar eu zic că le-am schimbat paradigma și le-am expus poveștile celor mai interesanți oameni din domeniu. Pentru că, odată intrați în sistem, trebuie să știi cu cine vei comunica și care sunt ecuațiile de succes”, spune el.

Colecțiile studenților au ajuns apoi să fie prezentate inclusiv la Romanian Fashion Week. „Moda nu trebuie să rămână într-un cerc închis, între designeri și oameni din industrie. Trebuie să intre în dialog cu publicul și cu celelalte forme de cultură”, a subliniat analistul.

Vara și experimentul

Dar nu doar studenții la artă ar trebui să experimenteze, ci și oamenii care nu fac parte din industrie. De exemplu, în cadrul Summer Fashion Gala, eveniment inițiat în 2015 de Manifesto Agency și Alin Gălățescu, sunt prezentate colecțiile cruise ale designerilor. Specialistul este de părere că „vara ar putea să fie un laborator de explorare stilistică pentru fiecare femeie și acesta este mesajul evenimentului. Corpul fiecărei femei are o ecuație a lui. Putem vorbi despre o ecuație a decolteului, a umerilor, a taliei, a șoldurilor, a conformației piciorului. Pe toate le poți testa în timpul verii”.

În opinia sa, moda nu este doar o succesiune de tendințe care trebuie urmate, ci un instrument prin care oamenii își pot explora propria identitate. Fie că experimentul are loc în atelierul unui student, pe podium sau, pur și simplu, în fața oglinzii, într-o zi oarecare de vară.

Pasarela și ambasadorul

Un alt proiect important din parcursul său este Pasarela, conceput ca un demers de redescoperire și susținere a creației românești. Ulterior, proiectul s-a extins și către designeri și branduri din alte țări. După o pauză de aproximativ 15 ani, Pasarela a revenit în 2025 într-o formulă care a combinat un târg dedicat designului cu spectacole de modă la Romexpo, în București.

Alin Gălățescu povestește despre începuturile proiectului și spune că „Pasarela a fost un fenomen interesant la origini. A fost lansat la inițiativa soției ambasadorului Franței, un domn special, un stilist extraordinar. Era îndrăgostit de moda românească”. După revenirea din 2025, proiectul va avea o nouă ediție în decembrie 2026.

Douăzeci de ani de Soirees de la Mode

Soirees de la Mode este cel mai longeviv eveniment de modă din România, un reper care a supraviețuit crizelor, modei trecătoare, dar și unei pandemii. „Niciun alt eveniment nu a avut continuitate timp de 20 de ani”, subliniază Alin Gălățescu. Pe vremea restricțiilor, formatul a fost redus la minimum, astfel încât evenimentul să poată avea loc în condițiile restrictive de atunci. „Era fiecare designer cu câte patru modele, eu, videograful și fotograful, într-o sală imensă”, povestește el.

În timp, Soirees de la Mode și-a schimbat și temele, iar unele ediții au devenit, dincolo de simple prezentări de modă, forme de a recupera și de a păstra memoria unor creatori care au marcat lumea modei. Alin Gălățescu pregătește ediția aniversară din acest an, dar privește în același timp înapoi la câteva dintre temele care au schimbat parcursul proiectului.

McQueen, Răzvan Ciobanu și moda ca memorie

Pentru că relația dintre modă și artă se intersectează, în cazul lui Alin Gălățescu, și cu memoria creatorilor pe care i-a admirat sau cu care a lucrat direct. Una dintre cele mai importante influențe asupra sa este Alexander McQueen. El povestește că, timp de aproximativ două decenii, a fost prezent la Paris în fiecare martie și septembrie. A urmărit îndeaproape evoluția designerului britanic, de la o colecție la alta. „McQueen avea substanță, suflet. Moartea sa, în 2010, a dus la o schimbare în conceptul Soirees de la Mode. Evenimentul a început atunci să fie dedicat unor mari teme și creatori. Prima astfel de ediție a avut ca temă memoria lui McQueen”, povestește analistul.

„Apoi, Răzvan Ciobanu a fost singurul designer român pentru care am mai construit un astfel de eveniment. Îl știam de la 16 ani, am colaborat mai întâi în presa scrisă, iar ulterior ne-am întâlnit în repetate rânduri în lumea modei”, amintește Alin Gălățescu.

După moartea designerului român, el a construit mai multe proiecte în memoria sa, precum un eveniment Soirees de la Mode sau o Gală Avanpremiere cu ultima lui colecție neterminată, dar și o defilare cu o colecție a clienților. De asemenea, din 2019, premiul Avanpremiere pe care Alin Gălățescu îl acordă la fiecare ediție pentru cea mai bună colecție îi poartă numele lui Răzvan Ciobanu.

Cât costă, de fapt, un spectacol de modă

Un fashion show nu este deloc ușor de organizat. În spatele locațiilor spectaculoase, modelelor, luminilor, există însă un proces costisitor. Iar uneori, spune Alin Gălățescu, evenimentele au fost susținute chiar din banii săi. Pentru a putea continua, a muncit în anumite perioade la alte proiecte și a direcționat banii câștigați către evenimentele dedicate modei. „Creativitatea nu poate aștepta întotdeauna momentul în care apare bugetul ideal. Am învățat că dacă aștepți doar să vină banii peste tine și după aceea să fii creativ, n-o să fii creativ niciodată”, a explicat el.

Dar relațiile cu colaboratorii pot face diferența între un proiect care rămâne pe hârtie și unul care ajunge, în cele din urmă, pe scenă. Experiența acumulată în industrie l-a ajutat foarte mult să meargă mai departe, chiar și atunci când bugetele nu au ținut pasul cu ambițiile. „Am o relație foarte bună cu oamenii din acest domeniu, iar ei mă ajută și îmi reduc costurile”, afirmă specialistul. 

El subliniază faptul că moda este un sistem de oameni, idei, imagini, relații și forme de artă care se întâlnesc și se influențează reciproc.

„E greu, e foarte greu. Dar e frumos”, punctează Alin Gălățescu. Și chiar și așa, după mai bine de trei decenii de podiumuri, culise și proiecte construite din aproape nimic, el nu vrea să se oprească.