Uniunea Europeană riscă să piardă investiții farmaceutice de miliarde de dolari. O inițiativă a administrației Trump poate da toate planurile peste cap

Washingtonul a anunțat luni încă nouă acorduri cu producători de medicamente. Ceea ce ridică la 26 numărul companiilor care au acceptat mecanismul american al „națiunii celei mai favorizate”. Potrivit Casei Albe, cele nouă companii au promis investiții de cel puțin 19,6 miliarde de dolari în producția farmaceutică din Statele Unite.

Iar presiunea asupra Europei crește. Companiile din domeniu cer condiții mai bune pentru investiții, cercetare și producție. Totul în timp ce Bruxelles-ul încearcă să găsească un echilibru între accesul pacienților la medicamente la prețuri suportabile și menținerea industriei farmaceutice pe continent, scrie POLITICO.

Trump extinde acordurile cu producătorii de medicamente

Cele mai recente înțelegeri au fost încheiate cu Alcon, Astellas Pharma, BeOne Medicines, BridgeBio, CSL, Kyowa Kirin, Sun Pharma, Teva Pharmaceuticals și UCB. Împreună cu cele 17 companii care acceptaseră deja mecanismul, acestea duc numărul total al producătorilor incluși în program la 26. Casa Albă susține că firmele participante acoperă aproximativ 89% din piața americană a medicamentelor originale, protejate prin brevet.

Mecanismul se numește „națiunea cea mai favorizată” sau Most-Favored-Nation (MFN). Administrația americană încearcă să facă Statele Unite să plătească pentru anumite medicamente prețuri apropiate de cele mai mici practicate în alte țări dezvoltate.

Statele Unite au, în general, prețuri mai mari la medicamente decât multe dintre țările europene. Sistemele de sănătate europene negociază sau reglementează prețurile, astfel încât anumite tratamente să fie disponibile pentru pacienți la costuri mai mici.

Administrația Trump consideră însă că această diferență îi pune pe americani într-o situație dezavantajoasă. Oficialii din SUA spun că prețurile mici din alte țări determină companiile să recupereze costurile de cercetare și dezvoltare prin prețuri mai mari în SUA.

Prin acordurile MFN, Washingtonul încearcă să schimbe această situație. Noile înțelegeri prevăd ca programele Medicaid din toate statele americane să aibă acces la prețurile MFN pentru medicamentele companiilor participante. În plus, firmele s-au angajat să aplice acest principiu și pentru anumite medicamente inovatoare pe care le vor lansa în viitor.

Investiții de 19,6 miliarde de dolari în Statele Unite

Acordurile nu se referă însă doar la prețuri. Cele nouă companii au promis împreună investiții de cel puțin 19,6 miliarde de dolari în facilități de producție din SUA în perioada următoare. Unele dintre companii au acceptat și să contribuie cu substanțe farmaceutice active la o rezervă strategică americană. Este vorba despre o măsură prin care Washingtonul încearcă să reducă dependența de producția din străinătate.

Reducerea prețurilor pentru pacienții americani este legată de o politică industrială mai amplă, prin care producția de medicamente și materiile prime necesare acestora ar urma să fie aduse mai aproape de piața americană.

De ce se teme industria farmaceutică din Europa

Liderii industriei farmaceutice europene avertizează că noua politică americană ar putea avea efecte dincolo de granițele SUA. Problema pornește de la diferențele dintre prețurile medicamentelor. Dacă un producător știe că un medicament va fi vândut în Statele Unite la un preț raportat la cel mai mic preț dintr-o serie de țări dezvoltate, compania poate deveni mai atentă la prețurile pe care le acceptă în Europa.

În scenariul de care se teme industria, un producător ar putea decide să amâne lansarea unui medicament într-o anumită țară europeană sau să evite o anumită piață. Asta pentru a nu crea un reper de preț care să îi afecteze veniturile din Statele Unite. „Companiile ar putea ezita să lanseze medicamente în Europa, Japonia sau Canada dacă consideră că prețul din aceste țări va fi mai mic decât cel pe care îl pot obține în SUA. Acesta este riscul pentru Europa în perioada următoare”, a declarat Adrian van den Hoven, directorul general al Medicines for Europe, pentru POLITICO.

Riscul nu se limitează însă la disponibilitatea medicamentelor. Dacă investițiile în fabrici, laboratoare și centre de cercetare sunt direcționate tot mai mult către SUA, Europa ar putea pierde o parte din capacitatea industrială și tehnologică pe care a construit-o în ultimele decenii.

Europa încearcă să răspundă printr-un nou cadru pentru biotehnologie

Uniunea Europeană nu este însă fără soluții. Bruxelles-ul pregătește European Biotech Act. Este vorba despre un set de măsuri prin care Comisia Europeană vrea să facă sectorul biotehnologic european mai competitiv. Planul urmărește, printre altele, stimularea cercetării și producției, facilitarea accesului la finanțare pentru companii. De asemenea, se vizează și simplificarea unor proceduri și folosirea mai largă a inteligenței artificiale și a datelor în domeniul biotehnologiei.

Una dintre măsurile propuse este legată de protecția prin brevet. În cazul anumitor medicamente dezvoltate prin procese biotehnologice și al unor terapii avansate, Comisia propune o prelungire cu 12 luni a certificatului suplimentar de protecție. Acest certificat permite, în anumite condiții, extinderea perioadei în care un produs farmaceutic beneficiază de protecția oferită de brevet.

Dezvoltarea unui medicament poate dura foarte mulți ani. Deoarece sunt necesare cercetări, teste și studii clinice înainte ca produsul să poată fi autorizat. Iar companiile pierd o parte din perioada efectivă în care își pot recupera investiția sub protecția brevetului. Certificatele suplimentare încearcă să compenseze această perioadă.

Problema ridicată de industrie este că aceste măsuri ar putea veni prea târziu și ar putea fi prea complicate pentru a schimba rapid deciziile de investiții ale marilor producători.

Ce poate face Uniunea Europeană

O dificultate pentru Bruxelles este că prețurile și rambursarea medicamentelor sunt în principal responsabilitatea statelor membre, nu a Comisiei Europene. Fiecare țară are propriul sistem prin care negociază prețurile și decide ce medicamente sunt compensate de sistemul public de sănătate.

În schimb, Uniunea Europeană are un rol important în stabilirea regulilor generale care influențează industria,. Există influență de la protecția proprietății intelectuale și studiile clinice până la autorizarea medicamentelor și funcționarea pieței unice.

De aceea, presiunea exercitată de politica americană ajunge inevitabil și la Bruxelles. Comisia Europeană spune că urmărește îndeaproape efectele măsurilor americane. Eva Hrncirova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a declarat marți că instituția „monitorizează îndeaproape implementarea politicii americane privind națiunea cea mai favorizată și orice efecte potențiale asupra pieței europene. Prioritatea noastră este, evident, să ne asigurăm că pacienții au acces la timp la medicamente sigure, eficiente și accesibile”.

Comisia a fost însărcinată de statele membre să analizeze efectele politicilor americane asupra pieței europene. La 1 septembrie, instituția a transmis că această evaluare a fost finalizată și transmisă statelor membre. Situația va fi monitorizată în continuare.