Poștașul de la sat și noile servicii digitale pentru comerțul online. Valentin Ștefan, directorul Poștei Române, explică de ce este relevantă compania pentru oameni, indiferent de generație

Poșta Română rămâne o prezență familiară în viața multor români, mai ales în comunitățile în care poștașul aduce corespondența, dar și vești, bani și un motiv de a mai sta câteva minute de vorbă.

În multe sate din România, poștașul a fost, vreme îndelungată, una dintre persoanele pe care toată lumea le cunoștea. Venea pe drumurile aceleiași localități, bătea la aceleiași porți și știa unde trebuie să ajungă o scrisoare, o pensie sau un document important. Venirea poștașului era și o ocazie de conversație pentru mulți oameni, într-o perioadă în care poate nu mai trecea nimeni pe la ei. La oraș, relația este mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin importantă. Poștașul poate fi omul pe care locatarii unui bloc sau ai unei anumite străzi îl cunosc, are același traseu de ani buni, se salută și mai stau din când în când la vorbă. 

Această legătură directă cu populația este una dintre particularitățile care diferențiază Poșta Română de alte companii. „Prin tradiție, există o relație strâns legată cu oamenii”, spune Valentin Ștefan în cadrul unui interviu pentru News Edge.

O zi pe teren

De Ziua Mondială a Poștei, Valentin Ștefan a îmbrăcat haina poștașului și a ieșit pe teren. Un director își petrece o mare parte din timp cu strategiile, investițiile și organizarea companiei. Iar experiența a fost pentru el o ocazie de a vedea direct felul în care deciziile administrative se întâlnesc cu munca de zi cu zi. 

„De multe ori noi stăm în birouri și ne gândim cum să gestionăm și mai bine compania, dar fără să simțim exact rezultatul final al lucrurilor noastre. Și atunci, uneori, nu luăm deciziile corecte. Deci trebuie să mergem să vedem ce se întâmplă acolo ca să înțelegem care este impactul și cum se așază lucrurile la clientul final”, explică directorul.

De ce este sărbătorită Poșta în fiecare an, pe 9 octombrie

Ziua Mondială a Poștei este marcată în fiecare an pe 9 octombrie, data la care, în 1874, a fost semnat Tratatul de la Berna, prin care a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, devenită ulterior Uniunea Poștală Universală. Organizația a fost creată pentru a simplifica și coordona schimburile poștale internaționale, căci regulile și tarifele diferitelor state făceau mai dificilă trimiterea corespondenței peste granițe. În 1969, Congresul Uniunii Poștale Universale, reunit la Tokyo, a stabilit ca data de 9 octombrie să fie sărbătorită drept Ziua Mondială a Poștei.

În țara noastră, instituția are 164 de ani de istorie și, în tot acest timp, a acumulat o memorie instituțională care merită cunoscută de clienți. 

De la primele mărturii despre poștă la serviciul modern

Istoria poștei României este mai veche decât compania în forma sa contemporană. Unul dintre reperele documentare timpurii este anul 1399. Atunci, un hrisov emis de Mircea cel Bătrân menționează existența unor servicii poștale la Giurgiu. Un alt moment important este anul 1858, când în Moldova a fost introdusă celebra emisiune de timbre „Cap de bour”, tipărită manual. Este considerată una dintre cele mai importante borne ale filateliei românești.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, serviciul poștal a fost unit cu cel telegrafic, în 1864, un pas important în organizarea comunicațiilor moderne. România a devenit, de asemenea, unul dintre cei 22 de membri fondatori ai Uniunii Poștale Universale, în 1874.

De-a lungul timpului, mijloacele de transport, tehnologiile și felul în care oamenii comunică s-au schimbat. Scrisorile personale au pierdut teren în fața telefonului și a mesajelor online. Astăzi, o parte importantă din corespondența clasică distribuită de Poșta Română provine de la companii de utilități și instituții care trimit facturi, notificări și documente oficiale. Cu toate acestea, logica de bază a serviciului poștal rămâne să transporte un mesaj, un document sau un obiect de la un expeditor la un destinatar, indiferent de distanța dintre ei.

De asemenea, Poșta Română este calea prin care ajung la destinație veniturile lunare ale multor pensionari. Valentin Ștefan afirmă că „aproximativ 45% dintre pensionarii țării primesc prin intermediul companiei banii de la stat”. 

Puterea de a conecta și de a rezolva problemele

Directorul amintește și de rolul pe care infrastructura companiei l-ar putea avea în situații de criză. În contextul îngrijorărilor provocate de războiul din Ucraina, spune el, „Poșta Română a fost luată în calcul ca posibilă rețea de distribuție a unor medicamente către populație. Nu era vorba despre o operațiune care se desfășurase deja, ci despre capacitatea infrastructurii de a fi folosită, la nevoie, într-un efort național”.

„Nicio altă companie a statului nu are puterea Poștei de a conecta și de a rezolva problemele, în caz de criză, la această magnitudine”, afirmă Valentin Ștefan.

Poșta Română și generațiile care nu mai trimit scrisori

Relația tinerilor cu poșta este una diferită față de a celei a generațiilor care au crescut așteptând scrisori sau felicitări. Mesajele ajung astăzi în câteva secunde, iar documentele se transmit online. Dar directorul companiei spune că Poșta Română își poate păstra relevanța și pentru generațiile tinere. „Poșta este percepută ca o companie și ca un brand de încredere, un brand pe care lumea îl cunoaște și la care știe că poate apela cu deschidere”, declară el.

Pentru ca această relație să continue, compania încearcă să se apropie de tinerii care vor să înceapă o afacere și de micii antreprenori care au nevoie de sprijin pentru a ajunge la clienți. Un exemplu este serviciul de găzduire a sediului social al unei firme, care poate fi solicitat inclusiv online. Ideea este de a simplifica unul dintre primii pași ai unui antreprenor aflat la început de drum. De asemenea, Poșta Română valorifică și oportunitățile oferite de comerțul online, prin colaborări cu platforme și servicii de curierat. 

Directorul spune că obiectivul este păstrarea încrederii publicului. „Pentru generațiile tinere, apropierea de companie depinde și de felul în care sunt oferite serviciile, mai rapid, mai confortabil și prin instrumentele pe care oamenii le folosesc deja în viața de zi cu zi”, explică Valentin Ștefan.

O companie veche văzută altfel

Pe 9 octombrie 2026, Poșta Română și-a deschis porțile la sediul din Calea Giulești nr. 6–8, în București. Evenimentul a fost o ocazie prin care publicul să poată vedea spații și procese care, în mod obișnuit, nu sunt accesibile vizitatorilor. Elevii și studenții au fost invitați să descopere traseul scrisorilor și coletelor, de la preluare până la sortare și expediere, în intervalul 14:00–18:00. Între orele 18:00 și 21:00, evenimentul a fost deschis publicului larg.

Printre punctele de atracție s-au numărat hub-ul logistic, unde poate fi urmărit procesul de sortare și pregătire a trimiterilor, precum și Poșta Tipografie, unde vizitatorii au putut vedea cum sunt tipărite cărțile. Evenimentul a oferit o imagine a unei companii în care tradiția serviciului poștal coexistă cu echipamente, procese și activități noi.

Valentin Ștefan spune că transformările recente sunt importante „pentru că infrastructura companiei a avut nevoie de modernizări consistente”. El amintește că, „în unele spații, au fost refăcute instalațiile electrice și sanitare, fațadele, geamurile și alte elemente care nu mai fuseseră modernizate de ani întregi”.

În spatele unui colet

În spatele unei scrisori sau al unui colet există mai mult decât drumul dintre expeditor și destinatar. Există oameni, infrastructură și o rețea care trebuie să funcționeze zi de zi, indiferent dacă trimite o factură, un pachet comandat online sau banii de care are nevoie un pensionar.

Poșta Română păstrează legătura sa cu oamenii și o adaptează la o lume în care scrisorile personale au devenit tot mai rare. Pentru generațiile care au crescut cu poștașul la poartă sau la ușă, încrederea și relevanța rămân. Pentru cei care vin din urmă, echipa companiei lucrează să-și valorifice locul prin servicii utile și ușor de folosit.