Știrile zilei 9 octombrie. Rheinmetall cumpără Șantierul naval Mangalia. Peșchir, trimis în judecată pentru bani dați alegătorilor să voteze cu Georgescu

Dunărea a coborât între timp la un nou record negativ în zona Cernavodă, iar statul pregătește inclusiv restricții de navigație și intervenția Armatei. PSD vrea iar majoritate cu PNL la cinci luni după ce i-a dat jos Guvernul, Cristina Trăilă a devenit inculpată în dosarul Fănel Bogos, iar TollRo a reușit să se strice din nou la nouă zile de la lansare.

Rheinmetall cumpără Șantierul Naval Mangalia

Șantierul Naval Mangalia a fost vândut vineri companiei Rheinmetall Real Estate România, pentru 138,03 milioane de euro fără TVA. Licitația a fost a cincea organizată de lichidatorul judiciar CITR. Primele patru se terminaseră fără cumpărător. 

Guvernul spune că achiziția ar trebui să permită reluarea activității, crearea de noi locuri de muncă și transformarea șantierului într-un centru important pentru construcția de nave militare. Investiția este legată și de negocierile României prin programul european SAFE. Bucureștiul a condiționat achizițiile militare de la Rheinmetall de investiții ale companiei în industria românească de apărare.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că Rheinmetall oferise inițial doar 10 milioane de euro pentru șantier, în timp ce valoarea de lichidare era de 85 de milioane. Oferta a fost refuzată, iar Mangalia a fost introdusă ulterior în pachetul de negocieri SAFE. Licitația s-a închis acum la 138 de milioane de euro. „Șantierul Naval Mangalia–2 Mai a fost astăzi salvat oficial”, a transmis Miruță.

Tot el spune că patru nave pentru Armata Română ar urma să fie construite la Mangalia până în 2030, iar șantierul va primi investiții pentru a putea produce la standardele militare cerute.

Șantierul ajunsese în faliment după ani de probleme financiare, iar aproape 1.000 de angajați fuseseră disponibilizați. Acum, statul vorbește despre reindustrializare, transfer de tehnologie și securitatea Mării Negre. După patru licitații fără cumpărător, Mangalia a trecut într-o singură zi de la activ industrial greu vandabil la piesă importantă pe flancul estic al NATO.

290.000 de dolari pentru voturi pentru Georgescu

Bogdan Peșchir a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru coruperea alegătorilor în formă continuată, cu 874 de acte materiale. Procurorii spun că, în campania prezidențială din 2024, acesta ar fi oferit beneficii de 290.225 de dolari pentru a-i determina pe oameni să voteze cu Călin Georgescu.

Cea mai mare parte a banilor ar fi ajuns prin TikTok. Parchetul General vorbește despre 868 de gift-uri, în valoare de 251.065 de dolari, trimise către 105 utilizatori. Alte șase transferuri, însumând 39.160 de dolari, ar fi fost făcute în criptomonede către două persoane. Dosarul va fi judecat de Judecătoria Brașov.

Peșchir devenise cunoscut după alegerile din 2024 tocmai prin sumele uriașe distribuite pe TikTok în ecosistemul online favorabil lui Georgescu. Doi ani mai târziu, Parchetul a pus și o încadrare juridică peste fenomenul care atunci se numea, mult mai prietenos, „gift”.

PSD vrea din nou cu PNL

Sorin Grindeanu spune că PSD susține refacerea unei majorități stabile împreună cu PNL și UDMR și este gata să intre la guvernare. Este formula pe care social-democrații o cer acum pentru susținerea lui Luca Niculescu, după ce joi au respins atât varianta unui Guvern tehnocrat, cât și ideea unui Cabinet minoritar.

PNL a primit invitația cu ceva mai puțin entuziasm. Vicepremierul Oana Gheorghiu a numit propunerea „disonanță cognitivă în stare pură” și a amintit că exact PSD a contribuit, în urmă cu cinci luni, la căderea Guvernului Bolojan. A adăugat că liberalii nu mai sunt „partidul-breloc” cu care social-democrații erau obișnuiți.

PSD vrea, deci, înapoi majoritatea cu partidul alături de care guverna înainte să voteze căderea Guvernului. PNL nu vrea înapoi în coaliție, dar a lăsat deschisă posibilitatea să voteze Cabinetul Niculescu. Premierul desemnat trebuie în continuare să găsească 233 de voturi.

Dunărea, tot mai jos

La Cernavodă, Dunărea a coborât vineri la -259 de centimetri, cu trei centimetri mai jos decât cu o zi înainte. Prognoza actualizată indică o continuare a scăderii până la aproximativ -267 de centimetri în zilele următoare. Nivelurile sunt raportate la cota zero convențională a stației hidrometrice.

Situația este suficient de serioasă încât Comitetul Național pentru Situații de Urgență să pregătească măsuri speciale. Sunt luate în calcul restricții de navigație, instalarea unor sisteme suplimentare de pompare și chiar intervenția unor unități militare pentru lucrările din zonă. Hotărârea CNSU a fost redactată, dar vineri nu era încă adoptată.

Problema este direct legată de funcționarea centralei de la Cernavodă, ale cărei reactoare sunt oprite din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. După ani în care securitatea energetică a fost explicată în strategii, conferințe și programe de investiții, în octombrie 2026 o parte importantă din ea depinde de câți centimetri mai are fluviul.

Cristina Trăilă, inculpată

Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, a devenit oficial inculpată în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos. Până acum avea calitatea de suspect. Este cercetată pentru complicitate la folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii unor foloase necuvenite.

Procurorii investighează presupusele demersuri făcute pentru schimbarea șefului DSVSA Vaslui în interesul afaceristului. Trăilă susține că a dat deja o declarație de cinci ore, că a prezentat documente și că martorii propuși de ea i-au confirmat versiunea. Ancheta va stabili dacă explicațiile au fost suficiente.

Dosarul i-a adus deja la DNA, ca martori, pe Ilie Bolojan și Rareș Bogdan. Bogos încerca să schimbe conducerea unei direcții sanitar-veterinare. Dosarul a reușit până acum să aducă la DNA membrii importanți ai PNL.

Amendamentul Fritz ajunge la Comisia de la Veneția

Comisia de la Veneția va analiza în procedură de urgență noua Lege ANI, în special efectele retroactive ale acesteia și compatibilitatea lor cu standardele europene. Opinia ar urma să fie adoptată în sesiunea plenară din 11–12 decembrie.

Legea este cea în baza căreia Dominic Fritz și-a pierdut mandatul de primar al Timișoarei și are interdicție trei ani să ocupe funcții publice. Sesizarea către Comisia de la Veneția a fost făcută de președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, la solicitarea unor parlamentari USR.

Înalta Curte a explicat chiar săptămâna aceasta că sancțiunea este severă, dar legală. Acum urmează să aflăm și cum arată aceeași lege privită de la Veneția. În politica românească, drumul unei legi nu se mai termină neapărat la promulgare. Uneori abia atunci începe turul Europei.

TollRo, episodul următor de probleme

Platforma TollRo a avut vineri dimineață o nouă rundă de probleme tehnice. CNAIR a anunțat că utilizatorii care nu au putut cumpăra taxa în intervalul în care sistemul nu a funcționat nu vor fi sancționați. Câteva ore mai târziu, compania a anunțat că platforma a revenit la parametri normali.

TollRo a fost lansat pe 1 octombrie și a avut probleme chiar din prima zi. Transportatorii au cerut între timp suspendarea amenzilor până când platforma funcționează stabil. La nouă zile de la inaugurare, sistemul a ajuns deja în situația familiară în care statul trebuie să-i liniștească pe cetățeni că nu îi va amenda pentru că statul nu funcționează.

Ne-au venit și niște bani din PNRR

România a încasat peste 301 milioane de euro din sumele care rămăseseră suspendate din Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, aproximativ 298,6 milioane sunt granturi, iar alte 2,6 milioane provin din componenta de împrumut.

Banii vor fi folosiți pentru finanțarea deficitului bugetar și administrarea lichidităților Trezoreriei. 

Georgescu, ziua patru la DIICOT

Călin Georgescu a fost scos vineri din Arestul Central și dus pentru a patra zi consecutivă la DIICOT. Procurorii continuă perchezițiile informatice asupra zecilor de telefoane, laptopuri și stick-uri ridicate din vila de la Mogoșoaia. De data aceasta, Cristela Georgescu nu a mai fost chemată să participe la procedură.

Ancheta privește presupusa înșelăciune de 1,1 milioane de euro reclamată de omul de afaceri Răzvan Leu. Potrivit actelor din dosar, o parte din bani ar fi urmat să ajungă inclusiv la finanțarea campaniei electorale a lui Georgescu.

Statul, cumpărător de ultimă instanță

Un proiect de lege depus de deputatul PSD Marian Neacșu ar permite statului să preia active sau participații în companii considerate strategice și aflate în dificultate financiară. 

Mecanismul ar putea fi folosit inclusiv pentru firme aflate în insolvență și ar permite stingerea unor datorii către buget prin transferul de active către stat.

Lista domeniilor este generoasă: energie, apărare, industria prelucrătoare, sector farmaceutic, transporturi și industria alimentară. Guvernul ar urma să stabilească dacă o companie sau un activ este suficient de important pentru a fi declarat de interes strategic.

Principiul poate salva capacități industriale importante. Formularea suficient de largă ridică însă și întrebarea care apare inevitabil când statul primește o nouă posibilitate de a cumpăra companii cu probleme: pentru cine a fost scrisă, de fapt, legea?