Asociația Europeană a Liberului Schimb dă în judecată Islanda. Se forțează introducerea mai multor norme ale Spațiului Economic European

Disputa dintre Icelanda și Asociația Europeană a Liberului (AELS) vizează Protocolul 35 al Acordului SEE. DE asemenea, se referă și la protecția drepturilor de care trebuie să beneficieze persoanele fizice și companiile. Procedura de infringement a început în 2017, iar ESA a emis un aviz motivat în 2020. Deși guvernele islandeze au anunțat în repetate rânduri intenția de a modifica legislația, Parlamentul nu a adoptat până acum măsurile necesare, potrivit autorității, se arată în documentul EFTA.

Apartenența la Spațiul Economic European presupune nu doar acces la piața internă, ci și obligația statelor participante de a garanta aplicarea efectivă a normelor comune. Atunci când legislația națională intră în conflict cu reguli europene deja transpuse în dreptul intern, cetățenii și companiile trebuie să beneficieze de mecanisme juridice care să le permită să își exercite drepturile.

Tocmai această garanție lipsește, în opinia Autorității de Supraveghere AELS, din sistemul juridic islandez. La 30 septembrie 2026, instituția a decis să trimită cazul în fața Curții AELS, după ani de discuții cu autoritățile de la Reykjavík și mai multe încercări legislative fără rezultat.

Ce prevede Protocolul 35 al Acordului SEE

Protocolul 35 stabilește că Islanda, Norvegia și Liechtenstein trebuie să asigure prevalența normelor SEE transpuse în legislația națională asupra altor prevederi interne incompatibile.

Regula este importantă pentru funcționarea pieței interne europene, deoarece protejează drepturile recunoscute persoanelor și întreprinderilor prin Acordul privind Spațiul Economic European. Acesta acoperă, între altele, libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor.

Protocolul nu înseamnă că legislația SEE se aplică automat în Islanda, fără intervenția procedurilor naționale. Normele ar fi trebuit mai întâi integrate în dreptul intern. Statul urma să asigure mecanisme prin care drepturile rezultate să poată fi exercitate efectiv. Potrivit ESA, tocmai această a doua garanție nu este asigurată în mod adecvat de legislația islandeză. Statul încearcă să mai salveze ceva din autonomia față de Uniunea Europeană. Parlamentarii icelandezi frânează prin mecanismele legislative pe care le au, extinderea amestecului UE. Ei reclamă extinderea legislației europene față de nivelul de la data semnării Protocolului 35.

Un conflict juridic semnalat încă din 2012

Disputa are o istorie îndelungată. ESA a ridicat primele obiecții în 2012, după hotărâri ale Curții Supreme a Islandei. Acestea indicau că prevederile naționale incompatibile cu normele SEE puteau împiedica exercitarea unor drepturi deja introduse în legislația internă.

În decembrie 2017, autoritatea a deschis procedura oficială de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În septembrie 2020, a emis un aviz motivat, etapă prin care a cerut Islandei să remedieze situația.

În 2024, Curtea Supremă islandeză a confirmat că legislația țării nu conține o regulă generală care să asigure efectul cerut de Protocolul 35. Între timp, două guverne au anunțat intenția de a rezolva problema. Proiectele legislative au ajuns de mai multe ori în Parlamentul islandez, Alþingi, fără să fie adoptate.

De ce a fost sesizată Curtea AELS

Trimiterea cazului în instanță reprezintă a treia și ultima etapă a procedurii formale de infringement derulate de ESA împotriva unui stat participant la SEE din zona AELS. „Persoanele și întreprinderile trebuie să se poată baza pe drepturile lor în temeiul SEE în Islanda”, a declarat președintele ESA, Arne Røksund, explicând motivul sesizării Curții.

Instituția solicită instanței să stabilească dacă Islanda și-a îndeplinit obligațiile asumate prin Acordul SEE. Decizia finală aparține Curții AELS, iar sesizarea nu trebuie confundată cu o hotărâre judecătorească prin care încălcarea a fost deja constatată.

Parlamentul islandez, în fața unei noi încercări legislative

Dosarul a revenit pe agenda Parlamentului islandez la începutul lunii octombrie 2026. Potrivit radiodifuzorului public RÚV, ministrul de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, urma să prezinte un nou proiect legislativ destinat implementării Protocolului 35.

Guvernul speră ca adoptarea acestuia să rezolve disputa. Ministrul de Externe a declarat presei islandeze că ESA ar putea retrage acțiunea dacă Parlamentul aprobă modificările necesare.

Deocamdată, însă, sesizarea Curții rămâne un semnal al dificultăților întâmpinate de Islanda în asigurarea efectivității dreptului SEE în sistemul său juridic. Miza depășește disputa instituțională. Este vorba despre certitudinea juridică de care au nevoie cetățenii și companiile pentru a-și exercita drepturile într-un spațiu economic comun.