Operațiune contra cronometru pe Dunăre. Patru barje vor fi scufundate pentru a menține în funcțiune Centrala de la Cernavodă

Decizia a fost luată după mai multe discuții privind siguranța operațiunii. Autoritățile nu au dorit ca lucrările să fie desfășurate pe timp de noapte.

Este necesară o analiză tehnică

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat că intervențiile vor fi reluate joi, de la ora 8:00. Momentul exact în care va începe scufundarea barjelor va fi stabilit însă după o nouă analiză tehnică.

„În urma analizei realizate, s-a luat decizia ca operațiunea scufundării celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, astfel încât să nu ne prindă noaptea cu această activitate. Noi începem activitatea la ora 8:00. În urma ședinței, vom stabili și ora la care va începe scufundarea barjelor”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Operațiunea face parte din intervențiile pregătite în zona Pârjoaia. Acestea au fost necesare din cauza scăderii nivelului Dunării. Autoritățile încearcă să prevină situația în care Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă nu ar mai primi suficientă apă pentru răcire.

Lucrările de detonare a stâncii de la Pârjoaia au avut deja efecte. Au contribuit la creșterea nivelului apei din bazinul de aspirație al centralei cu aproximativ doi centimetri. În condițiile în care debitul Dunării era estimat să scadă cu circa doi centimetri pe zi, intervenția a oferit aproape două zile suplimentare de funcționare pentru reactor.

Scufundarea barjelor ar menține un nivel ridicat al apei

Scufundarea celor patru barje încărcate cu piatră ar urma să ajute la menținerea unui nivel mai ridicat al apei pe traseul către Cernavodă. Astfel, autoritățile vor avea mai mult timp pentru gestionarea situației, în cazul în care nivelul Dunării continuă să scadă. Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a explicat că scufundarea celor patru barje reprezintă o operațiune complexă. Ea implică mai multe riscuri și necesită o pregătire atentă.

„Am avut discuții legate de modul în care vor fi realizate aceste manevre. Au fost numeroase analize pe acest subiect, pentru că nu este deloc o intervenție simplă”, a declarat Sorin Rîndașu.

Una dintre principalele provocări este asigurarea stabilității barjelor în momentul umplerii și scufundării acestora. Deși sunt încărcate cu piatră, navele au pe laterale compartimente cu aer care le ajută să plutească.

Autoritățile trebuie să elimine aerul din aceste compartimente într-un mod controlat. În caz contrar, barjele ar putea rămâne parțial la suprafață sau s-ar putea deplasa în timpul operațiunii. Din acest motiv, a fost aleasă o soluție care pune pe primul loc siguranța și stabilitatea intervenției, chiar dacă efectul asupra creșterii nivelului apei ar putea fi mai redus. Pentru a fi fixate în poziție, barjele vor fi ancorate atât de mal, cât și cu ajutorul unor sisteme speciale de ancorare. Ulterior, acestea vor fi împinse și sprijinite de mal înainte de scufundare.

„Între altele, am discutat ce preferăm între stabilitatea acestor barje și un efect puțin mai bun. Pentru a nu risca nimic, am preferat stabilitatea”, a explicat reprezentantul Apelor Române.

Ce a dus la această măsură?

Inițial, autoritățile au analizat varianta umplerii barjelor cu apă folosind draga care operează deja în zonă. Planul a fost însă abandonat după ce specialiștii au evaluat riscurile și au concluzionat că presiunea jetului de apă ar putea deplasa barjele și le-ar putea afecta stabilitatea în timpul scufundării.

Sorin Rîndașu a explicat că decizia a fost schimbată pentru a reduce orice risc în timpul intervenției. Potrivit acestuia, autoritățile au ales o soluție mai sigură, care să împiedice mișcarea barjelor și să le asigure stabilitatea în momentul în care vor fi coborâte sub nivelul apei.

Până la scufundarea barjelor, autoritățile vor continua intervențiile în zonă pentru a menține efectele lucrărilor realizate până în prezent. O parte dintre anrocamentele amplasate într-un pinten care direcționează apa către brațul Bala urmează să fie mutate. Prin îndepărtarea sau repoziționarea acestora, specialiștii speră să crească ușor cantitatea de apă care ajunge spre zona de alimentare a Centralei Nucleare de la Cernavodă.