Claudiu Târziu ridică miza: Acțiunea Conservatoare vrea președinte cu puteri sporite ca în Franța. Judecătorii CCR și șefii de parchete aleși de popor

Duminică, 21 iunie, la Palatul Parlamentului, partidul fondat de europarlamentarul Claudiu Târziu și-a desfășurat primul Congres Național. Exact un an de la lansarea sa publică.

Peste 700 de participanți, delegați și invitați au luat parte la reuniunea care a avut ca obiectiv alegerea conducerii statutare și validarea direcției politice a partidului. Potrivit organizatorilor, congresul a marcat finalizarea procesului de organizare națională și trecerea la o structură de conducere aleasă democratic în interiorul formațiunii.

Atmosfera: între entuziasm și dorința de legitimare

Pentru ACT, congresul nu a fost doar un exercițiu administrativ. A fost un test de credibilitate.

În sală s-au regăsit membri veniți din majoritatea județelor țării, mulți dintre ei proveniți din fostul electorat conservator și suveranist. Aceștia caută o alternativă la partidele deja consacrate.

Delegații erau în general oameni de peste 45 de ani, până în 65 de ani, dar și pensionari și tineri.

Monarhiștii prezenți la congres

Printre tineri, și doi monarhiști, membri ai Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, Maria Eftime, invitat la congres, și Ștefan Octavian Grădinaru, în calitate de delegat. Ștefan era foarte entuziast. Mă îndeamnă să iau cartea care se poate găsi la standurile de la congres. „Statul care servește națiunea-Despre calea României către un stat dezvoltator suplu” este scrisă de președintele ACT, Claudiu Târziu. El și-o luase și o ținea ca pe o mică „biblie politică”, purtând-o cu el pe holurile Parlamentului.

Entuziaști, dar cuminți, cei prezenți i-au aplaudat mereu pe cei care au vorbit. Membrii ACT au avut o atitudine relaxată față de propunerile și chestiunile discutate la întrunire.

Imnul Național și o rugăciune

Lucrările congresului au debutat într-un cadru solemn, cu intonarea Imnului Național și o rugăciune de binecuvântare. Au urmat procedurile statutare necesare desfășurării reuniunii: constituirea Biroului Congresului, validarea mandatelor delegaților, verificarea cvorumului și aprobarea ordinii de zi.

Un nou statut pentru o formațiune cu pretenții naționale

Unul dintre primele momente importante ale congresului a fost adoptarea noului Statut al partidului. Documentul, aprobat de delegați încă de la începutul lucrărilor, reflectă evoluția ACT de la o inițiativă politică aflată la început de drum la o organizație prezentă în toate județele țării și în comunitățile românești din diaspora. Liderii formațiunii susțin că noul statut consolidează profilul ACT ca alternativă politică la partidele reprezentate în prezent în Parlament.

Susținere din partea conservatorilor europeni

Congresul a reunit și o serie de reprezentanți de marcă ai dreptei conservatoare europene. Printre cei care au transmis mesaje participanților s-au numărat António Tânger Corrêa, vicepreședinte al partidului portughez Chega și al grupului Patrioți pentru Europa din Parlamentul European, Nicola Procaccini, co-președinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, Valeriu Ghilețchi, președintele European Christian Political Party, Karin Heepen, vicepreședinte ECPP și cofondatoare a partidului german Bündnis C, europarlamentara franceză Virginie Joron și italianul Paolo Inselvini, reprezentant al Fratelli d’Italia.

Idei cu rădăcini care cresc repede

În mesajul său video, Nicola Procaccini a evidențiat valorile comune ale mișcărilor conservatoare europene, afirmând că „ideile cu rădăcini adânci cresc întotdeauna repede”. El a susținut că apărarea intereselor și identității naționale nu contrazice proiectul european, ci contribuie la construirea unei Europe bazate pe cooperarea dintre națiuni libere și suverane.

Unul dintre cele mai emoționante momente a fost intervenția lui Karin Heepen, care a abordat problema declinului demografic și a migrației forței de muncă din Europa de Est. Aceasta a subliniat că „fără familii sănătoase nu poate exista o societate sănătoasă. Ea a exprimat, în numele Germaniei și al Uniunii Europene, regretul pentru contribuția Occidentului la exodul profesional care a afectat România în ultimele decenii.

La rândul său, Paolo Inselvini, unul dintre cei mai tineri europarlamentari ai grupului conservator european, și-a construit discursul în jurul unor teme precum adevărul, curajul și apărarea identității culturale și naționale. El și-a încheiat intervenția cu un mesaj mobilizator adresat participanților: „Sus inimile!”.

Fondatorii și reprezentanții din teritoriu au dat tonul dezbaterilor

Pe parcursul congresului au urcat la tribună atât membrii fondatori ai formațiunii, cât și reprezentanți ai organizațiilor teritoriale. În numele echipei fondatoare au luat cuvântul Robert Alecu, deputat și secretar general al ACT. Dar și Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu, vicepreședinte al partidului și președinte al Institutului Conservator. Cu bucurie a fost primit și europarlamentarul Șerban Dimitrie Sturdza, vicepreședinte al formațiunii.

Vocea organizațiilor locale a fost reprezentată de Marius Hațegan, liderul interimar al filialei Alba și vicepreședinte național. Dar și Costin Trandafir, președintele interimar al filialei Prahova și vicepreședinte la nivel național. Precum și de Daniel Turiac, coordonatorul filialei ACT Italia. Intervențiile lor au pus accent pe dezvoltarea structurilor locale și pe consolidarea partidului atât în țară, cât și în diaspora.

Discursurile au fost construite în jurul unor teme recurente: identitatea națională, familia, suveranitatea, reforma statului și apărarea libertății de exprimare. Aceste teme au devenit, de altfel, nucleul ideologic al formațiunii încă de la lansarea sa din 2025.

Mesajul central transmis de liderii partidului a fost că România traversează o criză de reprezentare politică. Iar actualul sistem de partide nu mai răspunde așteptărilor unei părți importante a societății.

Imaginea pe care ACT a vrut să o transmită: 50 de lideri pentru România

Unul dintre cele mai puternice momente simbolice ale congresului s-a consumat spre finalul evenimentului. Cei 50 de lideri locali ai partidului au urcat împreună pe scenă, într-o demonstrație de forță organizatorică și unitate.

Gestul a avut o încărcătură aparte pentru membrii ACT. Cu un an în urmă, la lansarea partidului, Claudiu Târziu promitea că va identifica și va aduce în prim-plan „50 de lideri buni pentru România”. La primul congres național, această promisiune a fost prezentată ca îndeplinită. Imaginea celor 50 de reprezentanți locali reuniți pe scenă a fost gândită ca dovada maturizării organizaționale a formațiunii.

Claudiu Târziu: „Puterea este redată poporului”

Momentul central al congresului a fost discursul președintelui ACT, Claudiu Târziu. Acesta, timp de aproximativ o jumătate de oră, a prezentat propria analiză asupra stării actuale a României. Dar și direcțiile pe care partidul le propune pentru viitor.

Liderul conservator a criticat dimensiunea și funcționarea aparatului administrativ, vulnerabilitățile economice și dependențele energetice. Acestea, în opinia sa, limitează capacitatea statului de a acționa în interesul cetățenilor. „Nu mai este un instrument pentru cetățean și pentru națiune. Este un instrument pentru interesele altora”, a afirmat acesta.

Pilonii ACT: Libertate, Ordine și Prosperitate

Claudiu Târziu a prezentat apoi cei trei piloni pe care ACT își construiește proiectul politic – Libertate, Ordine și Prosperitate. Liderul ACT a definit obiectivul formațiunii drept construirea unui stat capabil să genereze dezvoltare și să își protejeze cetățenii. Indiferent unde se află.

Discursul s-a încheiat cu anunțul lansării volumului „Statul care servește națiunea – Calea României spre un stat dezvoltator suplu”. Această carte este considerată de liderul ACT un document programatic pentru partid. Mesajul final a sintetizat direcția politică pe care formațiunea dorește să o promoveze: „Puterea este redată poporului”.

Noua conducere a ACT, validată prin votul congresului

Unul dintre momentele importante ale reuniunii l-a reprezentat alegerea structurilor de conducere ale partidului. Delegații au votat noua componență a Biroului Politic Național. În fruntea acestuia a fost ales Claudiu Târziu, în funcția de președinte. Din echipa de conducere mai fac parte Robert Alecu, în calitate de secretar general, și vicepreședinții Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu, Marius Hațegan, Șerban Dimitrie Sturdza și Costin Trandafir.

Au fost desemnați membrii Consiliului Național al Reprezentanților, ai Comisiei de Cenzori și ai Comisiei de Arbitraj. Precum și trezorierul formațiunii, completând astfel arhitectura instituțională a partidului.

ACT intră în familia creștin-democrată europeană

Congresul a avut și o dimensiune internațională, prin oficializarea aderării ACT la European Christian Political Party (ECPP). Această formațiune politică europeană promovează valorile creștin-democrate și este reprezentată în Parlamentul European.

Semnificația momentului a fost subliniată și de prezența la București a președintelui ECPP, Valeriu Ghilețchi, și a vicepreședintei Karin Heepen. Participarea acestora a fost interpretată de liderii ACT drept o confirmare a integrării partidului în rețeaua europeană a formațiunilor creștin-conservatoare.

„Refondarea Statului Român”, documentul care definește ambiția politică a ACT

Momentul central al congresului a fost adoptarea, prin vot unanim, a rezoluției intitulate „Refondarea Statului Român”. Document programatic pe care liderii partidului îl prezintă drept fundamentul viitoarei lor acțiuni politice.

Textul propune o remodelare profundă a modului în care funcționează instituțiile statului și este construit pe trei direcții majore. Prima vizează extinderea mecanismelor de democrație directă, prin consultarea cetățenilor prin referendum asupra marilor teme naționale și prin alegerea directă a unor funcții-cheie din sistemul instituțional.

A doua direcție urmărește redefinirea arhitecturii politice a statului, prin consolidarea responsabilității decizionale și creșterea rolului executiv al președintelui, în paralel cu modificări ale sistemului electoral.

Reforma structurală a statului român

Cea de-a treia componentă se concentrează asupra eficienței administrative și economice, de la valorificarea mai bună a resurselor naturale și combaterea evaziunii fiscale până la profesionalizarea funcției publice și reducerea birocrației.

Prin acest document, ACT încearcă să se poziționeze nu doar ca un partid al valorilor conservatoa. Ci și ca o formațiune care propune o reformă structurală a statului român. Rezoluția se încheie cu un mesaj mobilizator adresat susținătorilor partidului. „Drumul va fi greu, iar cei care profită de sistemul actual se vor opune. Dar vom izbândi.”

O reformă instituțională inspirată din modele occidentale și din experiența României interbelice

Prin rezoluția adoptată la congres, Acțiunea Conservatoare și-a asumat un proiect amplu de reorganizare a statului, pe care liderii formațiunii îl descriu drept o „reconstrucție din temelii” a instituțiilor publice.

Printre propunerile centrale se numără introducerea referendumului obligatoriu pentru deciziile majore ale statului, după modelul democrației directe practicat în Elveția. Potrivit inițiatorilor, măsura ar permite cetățenilor să aibă un rol mai activ în adoptarea deciziilor cu impact major asupra societății.

Judecătorii CCR și șefii parchetelor aleși de popor

O altă propunere vizează alegerea prin vot direct a unor funcții-cheie din sistemul judiciar, inclusiv conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT. Dar și a judecătorilor Curții Constituționale, model inspirat parțial din practica existentă în anumite state americane.

Trecerea la o republică prezidențială ca în Franța

În plan constituțional, ACT susține transformarea actualului regim semi-prezidențial într-o republică prezidențială. Astfel, șeful statului să dețină atribuții executive extinse. Printre acestea, inclusiv numirea și revocarea premierului, după modelul introdus în Franța prin Constituția celei de-a Cincea Republici.

Sistem electoral ca în perioada interbelică-prima majoritară

Poate cea mai controversată propunere este cea privind modificarea sistemului electoral. Formațiunea pledează pentru reintroducerea unei prime majoritare acordate partidului care depășește pragul de 30% din voturi. Acest mecanism este inspirat din legislația electorală românească din perioada interbelică. Susținătorii acestei formule argumentează că ea ar asigura formarea unor majorități stabile și ar reduce blocajele politice generate de fragmentarea parlamentară.

Miza reală: ocuparea spațiului conservator

Dincolo de procedurile congresului, adevărata miză a fost alta: poziționarea ACT în competiția pentru electoratul conservator și suveranist.

După plecarea lui Claudiu Târziu din AUR și lansarea noului partid, mulți observatori au privit ACT ca pe un experiment politic. Un an mai târziu, congresul a fost folosit pentru a demonstra că formațiunea a depășit faza de proiect personal. Partidul încearcă să devină o organizație cu structuri teritoriale solide.

În discursurile liderilor s-a conturat ideea că ACT dorește să reprezinte o variantă de conservatorism cu accent pe doctrină. Mai orientată spre valori și mai puțin spre conflictul permanent care a caracterizat în ultimii ani o parte a zonei suveraniste românești.

Claudiu Târziu, președintele ACT a dezvăluit pentru newsedge.ro câteva aspecte care „guvernează” activitatea partidului pe care-l conduce.

Despre conservatorismul românesc: Românism

„Conservatorismul la meridian românesc ar putea fi numit simplu: românism. Căci el înseamnă ancorare în ceea ce suntem ca popor – credință, familie, tradiție, continuitate istorică – și, în același timp, refuz al tutelei externe care ne redefine­ște identitatea fără mandat de la noi.

Conservatorismul românesc, asemeni conservatorismului de oriunde, păstrează și pune în lucrare valori și principii certificate în cursul a multe generații. Atât că are specificul național. Deci nu este nostalgie, ci pragmatism și luciditate.

Într-o epocă în care statul și instituțiile internaționale încearcă să reformateze omul după chipul ideologiei progresiste, conservatorismul e singura poziție cu adevărat rezistentă. În România, asta înseamnă să aperi școala față de teoria gen­ului, familia față de relativismul juridic, economia față de capitalismul de cumetrie sau, mai elegant spus, de oligarhia politico-economică, și suveranitatea față de federalismul european”, ne-a transmis Claudiu Târziu despre cum ar trebui să arate conservatorismul românesc.

Rolul ACT: partid de doctrină, nu de imagine

„ACT și-a asumat un rol pe care nimeni altcineva nu și-l asumă clar: să fie partid de doctrină într-o scenă politică în care toată lumea face politică de imagine. Nu suntem aici să adunăm voturi din nemulțumire. Am intrat în arenă să propunem o viziune coerentă despre stat – în consonanță cu valorile pe care le nutrim: națiune, familie, credință și libertate –, și să construim o forță politică în jurul ei. Am adoptat la Congresul din 21 iunie rezoluția „Refondarea Statului Român”. Nu e slogan. E program”, a răspuns liderul ACT despre rolul partidului pe scena politică din România.

Posibilitatea unor alianțe politice: Națiunea înaintea partidului

„ Da, cu condiția ca alianța să fie pe substanță – adică pe valori și principii și cu obiective precise –, nu pe supraviețuire electorală. Noi am aderat la Partidul Creștin-Democrat European (ECPP) tocmai pentru că vrem să construim în spațiul european o rețea de forțe cu valori compatibile. În România, suntem deschiși la dialog cu orice formațiune care pune națiunea înaintea partidului și valorile înaintea scaunului. Dar nu facem alianțe cu oricine se autointitulează conservator sau suveranist. Ne uităm la fapte, nu la etichete”, a declarat șeful ACT despre cum s-ar putea constitui anumite alianțe politice cu sau în jurul ACT.

Coagularea forțelor de dreapta în jurul unor principii clare: suveranitate, familie, stat dezvoltator suplu, reindustrializare

„ Fragmentarea de care vorbiți nu e întâmplătoare. Ea este, în parte, rezultatul unor calcule de putere personale, nu al unor diferențe doctrinare reale. ACT nu se va grăbi să intre în fuziuni de formă. Dar vom lucra pentru a crea o platformă comună în jurul câtorva principii care nu sunt negociabile: suveranitate, familie, stat dezvoltator suplu, reindustrializare… Dacă există voință politică reală din partea celorlalți, discuția e posibilă. Dacă nu, mergem singuri pe drumul pe care l-am ales din convingerea că numai așa vom face o Românie puternică”, a spus Claudiu Târziu despre cum s-ar putea uni forțele de dreapta din politica românească.

Colaborarea politică cu AUR: punctuală. Extinsă nu e pe ordinea de zi

„ Colaborarea pe proiecte punctuale nu se exclude. Am colaborat și colaborăm acolo unde interesele cetățenilor o cer. Dar o alianță structurală cu AUR nu e pe ordinea de zi. Stilul politic, coerența doctrinară și disciplina de vot sunt criterii pe care le luăm în serios. AUR a oscilat prea mult, în prea multe direcții, în ultimii ani. Alegătorul conservator merită mai multă predictibilitate decât a oferit AUR până acum”, a punctat liderul ACT despre o posibilitatea unei apropieri cu AUR.

Revizuirea actualei constituții sau o nouă constituție?

„ Constituția din 1991 și-a epuizat potențialul. Nu mai reflectă nici realitățile instituționale de astăzi, nici valorile pe care o majoritate a românilor le exprimă atunci când sunt întrebați direct. Avem nevoie de o nouă Constituție, nu de o revizuire cosmetică. Una care să regleze mai bine raportul dintre puteri, să garanteze suveranitatea poporului față de structurile supranaționale, să redea statutul real cetățeniei române și să ancoreze în text valorile fundamentale ale națiunii: familia, credința, proprietatea, identitatea. Asta presupune un proces constituent serios, nu o negociere pe la spatele cetățenilor”, transmite Claudiu Târziu despre necesitatea unei schimbări profunde constituționale.

Dezbatere despre regimul constituțional: prezidențial, parlamentar sau monarhic

„Semi-prezidențialismul românesc a funcționat prost nu neapărat din cauza modelului în sine, deși e o discuție și pe marginea lui, că i se potrivea perfect tovarășului Ion Iliescu, specializat în a sta în două luntrii. Ci din cauza lipsei de culturi politice și instituționale care să-l susțină.

Avem un președinte cu puteri reale dar nu și asupra premierului, pe care îl propune, dar nu-l poate demite. Un prim-ministru cu răspundere politică teoretică, dar care își poate ascunde incompetența sau ticăloșia după tot felul de coaliții parlamentare care susțin Executivul și un Parlament care oscilează între cele două. Rezultatul e o guvernare frecvent blocată sau capturată de jocuri de culise.

Sunt necesare cel puțin clarificarea atribuțiilor prezidențiale, întărirea responsabilității parlamentare și introducerea unor mecanisme reale de control cetățenesc. Dincolo de asta, merită o dezbatere serioasă despre dacă vrem un regim prezidențial, unul parlamentar pur sau, de ce nu, să ne întoarcem la monarhie – care e tradiția noastră”, a detaliat președintele ACT despre necesitatea unei dezbateri reale asupra formei de guvernământ.

Declinul demografic: A face copii – un act firesc și demn

„ Declinul demografic nu se rezolvă cu bonusuri de natalitate. Acelea sunt pansamente. Familia se sprijină structural: cu politici fiscale care să stimuleze nașterea de prunci, cu o piață a muncii care să permită mamei să aleagă –nu să fie obligată să aleagă între carieră și copil –, cu locuințe accesibile pentru tineri, cu o școală care nu subminează autoritatea părintelui și cu un stat care nu confundă protecția socială cu înlocuirea familiei. Și cu o cultură publică în care a face copii să nu fie perceput ca un sacrificiu, ci ca un act firesc și demn”, a mai adăugat Claudiu Târziu despre politicile demografice ale partidului său.

Reformele din educație: descentralizare, eliminarea ideologiei, autoritate pentru profesor

„Noi, ACT, am începe cu trei care sunt esențiale. Unu, descentralizare reală: școala trebuie să răspundă în fața comunității, nu a Ministerului. Doi, eliminarea ideologiei din manuale și redarea autorității pedagogice profesorului – care a fost subminată tot pe motive ideologice. Trei, revalorificarea meseriilor și a formării tehnice, care în România e tratată ca educație de categoria a doua, în timp ce piața duce lipsă acută de oameni calificați. Deasupra tuturor acestora, e nevoie de o dezbatere națională cinstită despre ce vrem să transmitem copiilor noștri: ce valori, ce memorie, ce identitate”, a dezvăluit Claudiu Târziu strategia din domeniul educației pe care dorește s-o implementeze în eventualitatea unei guvernări.

Parteneriatul strategic cu SUA: demnitate cu Washingtonul

„Parteneriatul cu SUA este un pilon al securității naționale și nu îl contestăm. Bazele militare, cooperarea în cadrul NATO, prezența americană în regiune –  toate acestea au o valoare strategică reală pentru România. Dar parteneriatul trebuie să fie unul între egali în drepturi, nu o relație de dependență clientelară sau de subordonare umilă. Asta înseamnă că România trebuie să aibă demnitate în relația cu Washingtonul, nu să execute instrucțiuni. Și înseamnă că interesele naționale românești, inclusiv cele economice, nu pot fi sacrificate la nesfârșit pe altarul unui parteneriat strategic care trebuie să fie reciproc avantajos”, a argumentat Claudiu Târziu chestiunea parteneriatului strategic cu SUA.

ACT: partid de valori, nu de protest

„ Mi-aș dori ca ACT să fie perceput drept ceea ce este, un partid de guvernare cu valori. Nu de protest, căci protestul fără alternativă e steril. Nu doar de valori, fiindcă valorile fără competență sunt insuficiente. Ci o forță care știe ce vrea, știe cum să facă și merită încrederea românilor pentru că și-a ținut cuvântul. Asta construim. Congresul din 21 iunie 2026 a fost primul pas vizibil. Urmează munca”, a încheiat președintele ACT referitor la cum dorește să fie perceput partidul de către români, în perspectiva alegerilor din 2028.

Prințul Șerban Dimitrie Sturdza membru de seamă al formațiunii

La congres l-am găsit și pe Prințul Șerban Dimitrie Sturdza, vicepreședinte al formațiunii politice și europarlamentar ACT, reprezentând România în cea de-a 10-a legislatură parlamentară.

„Vicepreședinte și membru fondator al Partidului Acțiunea Conservatoare (ACT), membru al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European (ECR), precum și membru al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Șerban Dimitrie Sturdza participă activ la lucrările Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI), Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) și Comisiei pentru Control Bugetar (CONT).

Demonstrându-și angajamentul față de relațiile internaționale, prezidează Delegația pentru relațiile cu țările din Asia de Sud și este membru al Delegației pentru relațiile cu țările din Maghreb și Uniunea Maghrebului Arab, inclusiv Comisiile Parlamentare Mixte UE-Maroc, UE-Tunisia și UE-Algeria, precum și al Delegației pentru relațiile cu Republica Federativă a Braziliei și Delegației la Adunarea Parlamentară Euro-Latino-Americană.

Este de asemenea și prim-vicepreședinte al Intergrupului pentru apărarea creștinilor din Orient.

Printre prioritățile sale în materie de politică externă se află și susținerea sa fermă și activă, pentru aderarea statelor Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pentru o Uniune Europeană mai puternică și o Românie mai sigură, într-o regiune mai prosperă și mai stabilă”, aflăm despre distinsul politician de pe pagina proprie de internet.

Newsedge.ro a dialogat cu politicianul pe tema congresului, dar nu numai.

Mesajul principal pe care congresul îl transmite electoratului român: o politică demnă

Șerban Dimitrie Sturdza: Păi, în mai puțin de un de zile am reușit să deschidem filiale în toată țara, asta arată faptul că există o așteptare foarte mare, există o zonă, un electorat neacoperit de nici un alt partid. Noi am ales să ducem o politică fără urlete, fără scandal. O politică demnă, o politcă cu respect față de electoratul nostru. Știm că se poate face politică și într-un mod civilizat. Am străbătut țara în lung și în lat, ăsta e secretul, nu există un alt secret și Slavă Domnului de la lună la lună suntem mai numeroși și asta e o foarte mare bucurie pentru mine.

Ce are special Acțiunea Conservatoare

Ș.D.S.: Așa cum știți, am făcut parte dintr-un alt partid anterior, un partid la a cărui fondare am participat chiar dacă nu am fost în prim-plan alături de domnii Simion și Târziu. Noi am creat un partid conservator, de dreapta, și ușor-ușor acel partid s-a transformat într-un partid nostalgic față de ceaușism, față de comunism ceea ce pentru mine a reprezentat o linie roșie și era esențial și evident că urma să merg alături de domnul Târziu la fondarea partidului Acțiunea Conservatoare.

Prioritatea politica a partidului: refondarea statului român de la temelie

Ș.D.S.: În primul rând redarea încrederii cetățeanului în instituțiile statului, așa cum spunea și domnul președinte Târziu, mai devreme. Trebuie să refondăm întru-totul statul român, de la temelia sa.
În al doilea rând, prosperitatea, care este trecută și în Constituția României, trebuie să redăm prosperitatea românilor, dar în primul rând încrederea în instituții, încrederea în ei, încrederea în români, încrederea în faptul că fiecare trebuie și poate excela acolo unde este el mai bun, în domeniul său de activitate.

La momentul discuției, delegații se pregăteau să voteze rezoluția congresului „Refondarea statului român”, documentul programatic al partidului pentru perioada următoare. Rezoluția propune modificări constituționale și instituționale al căror scop este transformarea statului român dintr-un administrator al sărăciei într-un stat dezvoltator, suplu, capabil să producă prosperitate pentru toți cetățenii. ACT consideră acest proiect cel mai radical program politic din ultimii 36 de ani, așa cum a anunțat partidul în prezentarea congresului.

Minimul constituțional: revizuirea actualei constituții

Ș.D.S.: Revizuirea Constituției este minimul de care avem nevoie. Sigur că o nouă constituție ar fi și mai utilă decât atât. Dar așa cum știți și cum am comunicat într-un mod public, noi suntem de dreapta, iar a fi de dreapta înseamnă a crea prosperitate, a încuraja inițiativa privată, inițiativa proprie și nu a împărți sărăcia așa cum știe foarte bine stânga să o facă, de fiecare dată creând noi taxe și impozite care pur și simplu au pus pe butuci tot sectorul privat din România.
În ultimele trei luni ale anului trecut, firmele românești au exportat doar 50% din cât exportau într-un mod istoric an de an, de ani și ani de zile. Deci, este ceva foarte grav. Situația care ne-a adus la această guvernare este catastrofală și asta se vede prin cifre.

Primul proiect de țară: ReUnificarea cu Republica Moldova

Newsedge.ro: Sunteți descendentul unei familii domnitoare(n.r.- din Moldova) care la 1866 a renunțat la tron, alături de alte familii domnitoare vechi, pentru ca României să-i fie bine, referindu-ne la două chestiuni care au propulsat România atunci în arhitectura noilor state europene, la latinitate și la aducerea unui domn străin, Carol I, în fruntea țării.

Este potrivită actuala formă de guvernământ republicană pentru România?

Ș.D.S.: Ei bine, încă de când eram tânăr, sau foarte tânăr, am considerat că România trebuie să aibă niște proiecte de țară. Și primul proiect de țară pe care l-aș vedea ar fi ReUnificarea Republicii Moldova, Basarabiei, cu România. Este primul lucru pentru care lupt în Parlamentul European, în calitatea mea de europarlamentar. Aș fi dorit ca reunificarea să preceadă unei aderări a Republicii Moldova la UE. Practic, Republica Moldova reuninându-se cu România  să devină membru al UE. Neputându-se acest lucru, nefiind încă posbil acest lucru, nu pot să nu susțin aderarea Republicii Moldova la UE. Mai mult, am votat pentru acordarea unei sume istorice de 1.9 miliarde de euro către frații noștri basarabeni.
Referitor la restaurarea monarhiei. Eu personal sunt monarhist. Însă linia partidului Acțiunea Conservatoare al cărui vicepreședinte sunt, nu pune încă în discuție acest subiect.

În anii 90 opțiunea monarhică avea o conotație specială

Newsedge.ro: Nu e momentul acum când vedem un președinte al României care nu știe ce caută în funcția prezidențială? Când vedem niște prim-miniștri care sunt aduși ca la selecția unui lot sportiv românesc: Hai și tu, hai și tu!
Dacă nu acum, atunci când? Mai ales că ați vorbit de Republica Moldova. Familia Regală este principalul ambasador al Republicii Moldova în Europa și în Uniunea Europeană. De 4-5 ani și-a asumat deschis rolul acesta. Dar și înainte de acest moment sprijinea actiunile Republicii Moldova, dar de 4-5 ani în mod deschis și clar.
Și mai este un lucru. Spre deosebire de Constituția României, Constituția Republicii Moldova permite schimbarea formei de guvernământ. De ce n-ar fi acum momentul pentru schimbarea formei de guvernământ?

Ș.D.S.: Eu am spus-o de mai multe ori. Dacă dăm timpul înapoi, vom vedea că în anii 90, s-ar putea să vă supere ceea ce urmează să vă spun, însă, în anii 90 exista un anumit procent mai mare pentru opțiunea monarhică, pentru restaurarea monarhiei, și exista încă de pe atunci un procent mult mai mic în favoarea regelui Mihai. Chiar din acea perioadă o treime din populația monarhistă era în favoarea Regelui Mihai și două treimi erau pentru ideea monarhică ca principiu. Deci, suntem pregătiți pentru o asemenea opțiune? Nu știu.

Trecerea de la Monarhie la Republică s-a făcut nedemocratic. ReUnirea Republicii Moldova cu România prin parlamentele de la București și Chișinău

Newsedge.ro: Pentru că sunteți membru al Parlamentului European, vă spun că la începutul anilor 2000, Parlamentul European a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, care a avut consecințe spargerea României în două state românești, România și Republica Moldova, și instaurarea prin forță a Republicii. Deci, nu văd de ce ar fi o problemă și de ce ar trebui să către niște sondaje. De ce nu considerăm ceea ce a făcut Parlamentul European ca bază de plecare și să proclamăm Parlamentul din 2028, cel mai devreme, dacă nu în 2032 ca Adunare Constituantă pentru o nouă Constituție?

Ș.D.S.: Pentru că făceam paralela cu cele două subiecte care, în opinia mea, ar trebui să reprezinte proiecte de țară și nu am ascuns acest lucru, chiar dacă, repet, linia partidului Acțiunea Conservatoare, al cărei vicepreședinte sunt, nu ia în calcul restaurarea monarhiei. Cel puțin nu în prezent. Pentru că făceam această paralelă, am să vă spun da, sunt de acord că trecerea de la Monarhie la Republică nu s-a făcut într-un mod democratic, nu s-a făcut printr-un referendum și tocmai de aceea nu văd de ce ar trebui neapărat să se facă la fel, nu?

Nu știu dacă ar trebui să avem un referendum în ceea ce privește reunificarea cu Republica Moldova. Pur și simplu o ședință comună a celor două parlamente, al României și al Republicii Moldova, care să constate o stare de fapt, dorința poporului român de aici și de dincolo de a face parte din același stat, de a avea niște granițe comune.

Optimism în privința ReUnirii cu Republica Moldova

Newsedge.ro: Care este principalul obstacol al reunificării Republicii Moldova cu România?

Ș.D.S.: Forța noastră, determinarea noastră, voința noastră. Dar eu sunt foarte optimist.

Schimbare de atitudine la Chișinău față de ReUnirea cu România

Newsedge.ro: De multe ori, la Chișinău am văzut o reticență. Totuși, în ultimele luni, aproape săptămânal, din rândul oficialilor Guvernului Republicii Moldova, a celor din Parlament, a înaltelor oficialități din stat sau chiar președintele Maia Sandu vorbesc de reunificarea cu Republica Moldova. Ce s-a schimbat?

Ș.D.S.: Am să vă spun personal. Am înregistrat o victorie despre care nimeni din presa română nu a vorbit. Și anume faptul că în data de 27 martie 2025 mă aflam la Chișinău și aveam o întâlnire oficială cu doamna Ina Coșeru, președintele Comisiei pentru politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova, căreia i-am pus o serie de întrebări, printre care și cea mai importantă fiind: „Cum se poate ca Republica Moldova să-și dorească aderarea la Uniunea Europeană fără să părăsească Comunitatea Statelor Independente?”

Republica Moldova datorează CSI 380 milioane de dolari

 „Și mi s-a spus că statul datorează o sumă de circa 380 de milioane de dolari CSI-ului pentru apartenența lor de-a lungul anilor, la această organizație.  Și le-am spus: copilul care nu plânge nu primește biberon. Mă scuzați pentru exprimare, însă și după aceea am insistat foarte mult, atât în scris, trimițând scrisori oficiale instituționale doamnei Kaja Kallas, doamnei Marta Kos, comisarul pentru Integrare Europeană.

Dar m-am adresat personal, în scris și verbal, direct domnului Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe și vicepremier. Punându-i această întrebare, cu bucurie constat că, aproape la un an de zile de la întâlnirea mea de la Chișinău, în sfârșit, ei au făcut demersurile necesare pentru a ieși din Comunitatea Statelor Independente”, a adăugat Șerban Dimitrie Sturdza.

Monumentele sovietice o jignire la adresa României și a UE

„Mai sunt și alte lucruri pe care le-am evocat. Cum ar fi rușinea de a avea în continuare, pe tot teritoriul Republicii Moldova tot soiul de monumente sovietice. Acestea sunt îndreptate împotriva României și împotriva Uniunii Europene și sunt o jignire la adresa victimelor, dar și a familiilor supraviețuitoare ale victimelor bolșevismului din Uniunea Sovietică.

Declasificarea arhivelor KGB, NKVD. Sunt scrisori oficiale, sunt scrisori instituționale pe care le adresez și la care mi s-a răspuns că au fost declasificate cele ale tineretului comunist. Nu despre asta era vorba.
Deci, sunt multe teme asupra cărora lucrez cu asiduitate în Parlamentul European, în direcția ajustării lor. Eu nu sunt o piedică pentru Republica Moldova, ci dimpotrivă, doresc ca lucrurile să se facă într-un mod normal, firesc și mai ales coerent”, a mai adăugat Șerban Dimitrie Sturdza la acest punct ce vizează Republica Moldova.

Pierderea funcțiilor și onorurilor pentru politicienii de la Chișinău

Newsedge.ro: Credeți că politicienii români de la Chișinău se tem de o reunificare pentru că și-ar pierde din onoruri, din responsabilități, din funcții?

Ș.D.S.: Nu. Personal, nu cred asta. Nu cred asta.

Newsedge.ro.: Mulțumim mult.

Gheorghe Piperea: ACT și AUR pot contribui la „accelerarea schimbării Zeitgeistului”

În fața celor peste 700 de delegați a urcat pe scenă și europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, care spune că el și europarlamentarii care au plecat din AUR și se află acum în „Acțiunea Conservatoare”, Claudiu Târziu și Șerban-Dimitrie Sturdza, își spun unul altuia „frate Șerban”, „frate Claudiu”.

„Se întâmplă o schimbare fundamentală în Uniunea Europeană, se schimbă atitudinea față de politicile iraționale green deal, se schimba atitudinea față de migrație, se schimbă și atitudinea față de valorile creștine”, decalră Piperea și se arată surprins pozitiv că a văzut în decembrie 2025 un brad de Crăciun în Parlamentul European.

„E un moment al schimbării vremurilor” și împreună, ACT cu AUR, pot contribui la „accelerarea schimbării Zeitgeistului”, adică poporul să redevină suveran, conform lui Piperea.

„Sper să ne întâlnim la guvernare în 2028”, le-a spus el, în încheiere, celor pe care îi consideră „frații” din sală.

„Refacerea statului român” – tema dominantă

Poate cea mai importantă concluzie a congresului a fost accentul pus pe reforma instituțională.

ACT a promovat ideea unei restructurări profunde a aparatului de stat. Aceasta a fost prezentată de liderii partidului drept o condiție esențială pentru relansarea României. Chiar și relatările favorabile congresului au insistat asupra acestei teme, vorbind despre un plan amplu de reformare a statului român.

Este o strategie interesantă din punct de vedere politic. În loc să rămână exclusiv pe teme culturale și identitare, partidul încearcă să mute discuția și spre funcționarea instituțiilor, administrație și eficiența statului.

Ce urmează pentru ACT?

Congresul de la Palatul Parlamentului a reprezentat, în esență, certificatul de maturitate organizațională al partidului.

Provocarea începe însă abia acum.

ACT trebuie să demonstreze că poate transforma discursul conservator într-un proiect electoral competitiv. Și că, astfel, poate atrage alegători dincolo de nucleul ideologic deja convins. În același timp, formațiunea va trebui să răspundă unei întrebări esențiale. Este un partid de protest sau un partid care aspiră la guvernare?

Pentru moment, congresul a arătat că ACT dispune de o structură națională și de un lider cu notorietate. Rămâne de văzut dacă această combinație va fi suficientă pentru a transforma noua formațiune într-un actor relevant al politicii românești.

Fără surprize spectaculoase

Primul Congres Național al ACT nu a produs surprize spectaculoase, dar a avut o semnificație politică importantă. A fost momentul în care partidul lui Claudiu Târziu a încercat să transmită că a trecut de la etapa fondatoare la cea a construcției politice propriu-zise. Într-o Românie în care neîncrederea în clasa politică rămâne ridicată, iar electoratul conservator caută noi formule de reprezentare, congresul de la Palatul Parlamentului ar putea fi privit, peste ani, fie ca începutul ascensiunii unei noi forțe politice, fie ca punctul maxim al unui proiect care încă trebuie să-și dovedească viabilitatea.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!