Ei vând orez, condimente, tofu, dulciuri, semipreparate specifice Asiei sau fructe exotice. Dar aceste produse aduc cu ele și povești, obiceiuri, tradiții. Iar undeva în lateralul halelor, cum ajungi afară și te îndrepți către zona cu legume, se află un magazin mic, dar plin de produse colorate. Și, de la intrare, pare o fereastră deschisă spre sud-estul Asiei.
Rafturile sunt încărcate. Și multe produse fac cu ochiul. Găsim la acest magazin fructe de mare proaspete, pungi cu viermi (o delicatesă asiatică), tofu, dulciuri colorate cu arome de pandan, lotus sau matcha. În vitrinele frigorifice se găsesc găluște asiatice și diverse ingrediente pentru supe sau preparate tradiționale. Mai încolo, într-un colț, stau în rând fructe exotice și legume cu forme neobișnuite pentru cumpărătorul român. Proprietarul magazinului aranja câteva produse pe raft când am ajuns noi.

Hala Obor, atractivă pentru comercianții asiatici
Am fost curios despre povestea sa și despre ce l-a adus să-și deschidă un magazin la Hala Obor. Bărbatul trăiește în România de trei decenii. Nu vorbește limba noastră la perfecție, dar ne-am înțeles foarte bine. A venit aici într-o perioadă în care țara abia începea să se schimbe. „Eu stau în România de 31 de ani. În ’94 am venit aici, când a început să crească populația de cetățeni din Asia în România”, povestește el. De asemenea, antreprenorul explică faptul că Oborul nu a fost ales întâmplător când a decis unde să-și deschidă magazinul. Pentru mulți comercianți, piața are o reputație veche și avantajul fluxului constant de clienți. Ceea ce reprezintă avantaje pentru ei să-și deschidă o afacere la Obor.
El a ales hala dintr-un instinct de negustor, s-ar putea spune. Știa că aici e un loc tradițional de business, dar și un spațiu pe unde trec mulți oameni.
„Am venit aici fiindcă Oborul e o piață veche. Are un nume, are tradiție și vin foarte mulți oameni să facă cumpărături. Și eu făceam acest lucru înainte să-mi deschid magazin. Acum vin aici că la Obor am magazinul”, explică comerciantul. El vinde în primul rând produse asiatice, multe dintre ele dificil de găsit în supermarketurile obișnuite din țara noastră. Rafturile sale sunt un spectacol vizual. Se găsesc așezate atent sosuri de soia de la mai multe branduri, condimente pentru sushi, orez vietnamez și diverse ingrediente pentru preparate tradiționale.
Goana după sos de soia
„Avem mai multe feluri de de sos de soia. Mulți români vin la mine și la celelalte magazine asiatice și caută sosul de soia. Ei spun că e mai bun cel pe care îl avem noi față de ce găsesc în supermarketuri”, a afirmat comerciantul. Printre produsele cele mai căutate la magazinul său din Obor se numără și orezul și fructele exotice. „Orezul vietnamez se cumpără foarte mult”, spune el.

„Și fructele exotice, de asemenea. Mangoul, durianul, sunt, de exemplu, foarte căutate”. Durianul este un fruct asiatic foarte popular cu miros puternic. Există 30 de specii de Durio recunoscute, dintre care cel puțin nouă produc fructe comestibile. Durio zibethinus, originar din Borneo și Sumatra, este singura specie disponibilă pe piața internațională.
Românii sunt pasionați de produse asiatice
Clienții sunt, în mare parte, asiatici care locuiesc și lucrează în București. Dar magazinul începe să atragă și tot mai mulți români, de asemenea. „Cei mai mulți clienți sunt din țările asiatice”, spune proprietarul. Și, deși inițial magazinul a fost gândit pentru comunitatea asiatică din București, românii au început să devină și ei clienți fideli. „Dar, încet-încet, produsele noastre sunt din ce în ce mai atractive și pentru români”, a mai spus comerciantul. Curiozitatea, fascinația de necunoscut, îi aduce pe mulți în magazin, chiar dacă nu știu exact ce să cumpere. Sau, bucureștenii ajung în vacanțe în Asia, sunt încântați de ceea ce au mâncat acolo și apoi revin în țară și vor să experimenteze și aici acele gusturi.
„Sunt foarte mulți români care vin aici. Le place, dar încă nu știu ce să facă cu produsele pe care le găsesc aici”, spune vânzătorul râzând. „Sunt nedumeriți, dar eu le mai explic ce este fiecare, cum se poate prepara fiecare produs în parte, cum le mâncăm noi”, mai spune el. Explică cum nu puțini sunt cei care, după ce au cumpărat brânză și carne de la câteva standuri mai încolo, intră la el în magazin să întrebe de galangal sau frunze de mătase.

Unii caută ingrediente pentru preparate asiatice devenite deja populare în Europa. „Mulți, am observat, caută condimente pentru sushi, pentru matcha sau pentru kimchi”, explică vânzătorul. Kimchi este o garnitură tradițională din Coreea de Sud. Preparatul se face din legume sărate și fermentate, cel mai adesea varză napa sau ridiche coreeană.
Dar alții vin pur și simplu să descopere ceva nou. Într-un colț al magazinului, comerciantul arată câteva ingrediente mai puțin cunoscute, precum frunzele de lămâie, plantele aromatice și diverse rădăcini folosite în bucătăria asiatică. „Acestea sunt frunze de lămâie, din Vietnam”, spune el. Sunt folosite de secole în medicina tradițională pentru că aduc beneficii pentru digestie, sistemul nervos și imunitate. Sunt bogate în Vitamina C și în antioxidanți, conțin multe.
Mâncarea asiatică e bună pentru post
„Nu e sărat”, spune vânzătorul, când este întrebat despre gustul unei bucăți de tofu. În magazin intrase un cuplu de seniori. Căutau produse de post și știau că la acest magazin asiatic din Obor găsesc ceea ce le trebuie. „Când mai este perioadă de post, dar nu numai, venim la magazinele acestea asiatice de aici. Au produse bune și nici scumpe nu sunt”, spune clienta.
Cei doi pleacă acasă de la magazin cu o bucată mare de tofu, de aproximativ un kilogram. „Ca să țină mai mult, să fie proaspăt mai multe zile, îl țineți cum îl aveam eu aici, într-un vas cu apă și sare”, sunt indicațiile date de vânzător înainte ca cei doi să-i părăsească magazinul.

la Obor, două lumi trăiesc în aceeași piață
Deși magazinul este unul mic, diversitatea produselor spune o poveste mai mare, mai nuanțată. Nu e vorba doar că la Obor s-au deschis magazine cu alt specific decât cel românesc. Este vorba despre comunitatea asiatică care crește treptat în România, se adaptează în țara noastră.
În țară sunt peste 200.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene care au drept de ședere pentru muncă. Cei mai mulți provin din Nepal, Sri Lanka, India, Turcia sau Bangladesh. Nepalul conduce detașat cu aproape 44.000 de oameni, urmat de Sri Lanka și India. În București, în capitală, este cea mai mare parte dintre aceștia, cu peste 33.000 de persoane.
Mulți sunt cei care lucrează în construcții, restaurante sau servicii. Alții, precum proprietarul magazinului din Obor, încearcă să construiască mici afaceri care aduc cu ele gusturile și tradițiile de acasă.
Între rafturile cu sos de soia și pachete de orez, povestea lui se amestecă cu cea a pieței autohtone. Oborul rămâne același loc aglomerat ca întotdeauna. Doar că, încet-încet, se conturează două lumi care învață să conviețuiască în aceeași piață.
