Dumitru Chisăliță: Motorina ar putea trece de 12 lei dacă SUA opresc exporturile

Un litru de motorină standard se vindea în România, la 26 septembrie 2026, cu aproximativ 10,95-11,05 lei. Prețul poate varia în funcție de stație și de sursa de monitorizare. În cazul unei opriri complete a exporturilor americane de motorină, prețul ar putea urca însă cu până la 1,20 lei pe litru, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Organizația estimează că primul prag important ar putea fi de 11,50 lei pe litru. Într-un scenariu mai sever, prețul ar putea ajunge la 12,20 lei. Ambele valori reprezintă rezultate de scenariu, nu prognoze oficiale și nu indică scumpiri deja produse.

Când ar putea ajunge motorina la 11,50 lei

Potrivit calculelor AEI, atingerea pragului de 11,50 lei pe litru ar presupune o creștere de aproximativ 55 de bani față de nivelul monitorizat la 26 septembrie.

„Din acest punct, 11,50 lei/litru înseamnă încă aproximativ 55 de bani. Dacă ar fi anunțată acum o interdicție totală și cotațiile europene ar reacționa, acest prag ar putea fi atins în circa una până la două săptămâni”, arată Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Un nivel de 12,20 lei pe litru ar necesita o majorare de aproximativ 1,25 lei. Conform aceluiași scenariu, acesta ar putea fi atins în trei până la șase săptămâni. Condiția ar fi ca restricția să continue, oferta alternativă să rămână insuficientă, iar scumpirea angro să ajungă la pompă.

„Pragul de 12,20 lei/litru cere o creștere de aproximativ 1,25 lei și ar putea fi atins în trei până la șase săptămâni, dar numai dacă restricția persistă, oferta alternativă rămâne insuficientă și majorarea angro ajunge la pompă. Al doilea prag nu este inevitabil”, precizează Chisăliță.

De ce contează exporturile americane

Statele Unite exportă între 1,4 și 1,6 milioane de barili pe zi de distilate petroliere. În această categorie intră în principal motorina. Datele Agenției Internaționale a Energiei citate de AEI indică exporturi de 1,56 milioane de barili pe zi în trimestrul al doilea din 2026.

În iunie, volumul a fost de 1,432 milioane de barili pe zi. La nivel mondial, cererea de diesel este de aproximativ 30 de milioane de barili pe zi. Exporturile americane reprezintă astfel circa 5% din consumul global.

Procentul poate părea redus. Piața produselor petroliere nu funcționează însă doar în funcție de ponderea totală a unui furnizor. Într-o perioadă cu ofertă tensionată, cumpărătorii pot ajunge să concureze pentru volumele disponibile. Prețurile pot reacționa astfel înaintea apariției unei lipse fizice de carburant.

„Pare puțin doar dacă ignorăm cum funcționează o piață tensionată: prețul este decis de ultimii barili disponibili, de cei pentru care importatorii trebuie să concureze. AIE arată că motorina este deja punctul vulnerabil al pieței petroliere, în condițiile pierderilor de ofertă din Orientul Mijlociu și Rusia și ale presiunii asupra rafinăriilor. Europa este expusă direct.”

Europa primește deja mai puțină motorină din SUA

Livrările americane către Europa au scăzut de la aproximativ 540.000 de barili pe zi la începutul lunii august. Spre sfârșitul lunii, acestea ajunseseră la circa 350.000 de barili pe zi.

În iulie, importurile europene totale de motorină au fost de aproximativ 1,56 milioane de barili pe zi. Raportată la această bază, cantitatea de 350.000 de barili ar reprezenta aproximativ 22%.

AEI precizează însă că această comparație este orientativă. Perioadele analizate sunt diferite, iar cifra nu poate fi considerată o cotă oficială a SUA în importurile europene din septembrie. Dacă importurile sunt rotunjite la 1,5 milioane de barili pe zi, rezultatul aritmetic ajunge la circa 23%.

Pentru Uniunea Europeană, necesarul este estimat la aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi. Calculul pornește de la consumul anual de gas/diesel oil raportat de Eurostat pentru 2024. Cele 350.000 de barili pe zi reprezintă astfel aproximativ 8% din acest consum.

Și această comparație are limite. Livrările menționate de AEI sunt raportate pentru Europa. Baza de consum privește UE-27, iar datele provin din perioade diferite.

Comercianții ar trebui să găsească alte surse

O eventuală interdicție americană nu ar însemna că motorina care pleacă acum din SUA dispare definitiv de pe piața europeană. Comercianții ar putea cumpăra din alte regiuni. Rafinăriile ar putea încerca, de asemenea, să acopere o parte din deficit.

Problema ar fi prețul acestor volume alternative. Într-o piață în care mai mulți cumpărători caută aceleași încărcături, costul poate crește înainte ca benzinăriile să rămână fără carburant.

„Când mai mulți cumpărători licitează pentru aceleași cargouri, factura crește înainte să apară o penurie la pompă”, explică președintele AEI.

Cât ar costa scenariul pentru România

Pentru România, AEI a construit un scenariu pornind de la o creștere cu 15-35 de dolari pe baril a cotației angro. Calculul folosește un curs rotunjit de 4,5 lei pentru un dolar. În prețul final este inclus și TVA-ul.

Rezultatul indicat de organizație este o scumpire cu aproximativ 0,51-1,20 lei pe litru. La nivelul de aproximativ 11 lei pe litru din 26 septembrie, această diferență ar putea duce prețul către intervalul 11,50-12,20 lei.

AEI subliniază însă că este vorba despre un scenariu. Calculul nu reprezintă o estimare oficială privind evoluția viitoare a prețului.

„Într-un scenariu de interdicție completă menținută câteva luni, estimam o scumpire suplimentară a motorinei la pompă de aproximativ 0,10-0,25 euro/litru în Europa, față de situația în care SUA continuă să exporte, independent de evoluțiile crescătoare ale țițeiului/motorinei din alte cauze (blocarea Strâmtorii Ormus, blocarea Bab el-Mandeb, reducerea capacității de rafinare a Rusiei). Conform analizelor AEI, pentru România, scenariul central presupune o creștere a cotației angro cu 15-35 dolari/baril, un curs rotunjit de 4,5 lei/dolar și transmiterea costului în prețul cu TVA. Calculul dă aproximativ 0,51-1,20 lei/litru. Sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă”, menționează Chisăliță, conform Agerpres.

Motorina este deja afectată de alte crize

Piața nu ar porni de la zero în cazul unei eventuale interdicții americane. Oferta este influențată și de alte evenimente. Printre acestea se numără pierderile de producție din Orientul Mijlociu și Rusia, blocarea unor rute maritime și reducerea capacității de rafinare.

În acest context, evoluția motorinei nu ar fi neapărat identică cu cea a țițeiului. Brentul ar putea crește din cauza altor crize. În același timp, rafinăriile americane ar putea cumpăra mai puțin țiței dacă reduc producția destinată exportului.

AEI atrage astfel atenția că prețul motorinei poate crește puternic chiar și fără o majorare comparabilă a cotației petrolului brut.

Interdicția SUA nu este încă o decizie

Un element important al scenariului este faptul că măsura americană nu este, deocamdată, adoptată. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, este vorba despre o propunere. Efectele calculate de AEI se aplică ipotezei în care aceasta ar deveni realitate.

„Măsura este, deocamdată, o propunere, nu o decizie adoptată. Dar ar fi o greșeală să așteptăm anunțul oficial înainte să înțelegem dimensiunea riscului”, susține președintele AEI.

Organizația consideră că autoritățile române ar trebui să analizeze din timp sursele alternative de aprovizionare. Acestea ar putea fi folosite în cazul unei perturbări a pieței.

„România nu poate controla decizia Statelor Unite. Poate însă refuza să fie luată prin surprindere. Guvernul ar trebui să afle ce volume și ce rute de aprovizionare sunt disponibile, în ce condiții pot fi folosite stocurile și cum va fi protejat transportul de marfă și vor fi protejate agricultura și serviciile esențiale dacă prețul continuă să urce. Așteptarea pasivă nu este o politică energetică. Riscul nu este că mâine dispare motorina din benzinării. Riscul este ca Europa să găsească motorină doar plătind tot mai mult pentru ea, iar economia României să se confrunte cu a treisprezecea criză din Policriza în care este, să primească încă un șoc de cost. Dacă interdicția rămâne doar o propunere, nu există un termen justificat pentru pragurile de 11,50 sau 12,20 lei din cauza ei. Dacă devine realitate, timpul de reacție se va măsura în săptămâni, nu în ani”, arată Dumitru Chisăliță.