Mircea Lucescu, omul pentru care fotbalul este mai mult decât un sport

Povestea lui Mircea Lucescu nu este despre tactici ieșite din comun sau jucători transferați pe sume record. Este despre stabilitate, muncă continuă și rezultate. Toate au fost esențiale în realizările pe care fostul căpitan al naționalei le-a avut. România, Turcia, Ucraina, Lucescu le-a cucerit pe toate acestea. Și a făcut-o sub privirile tuturor.

Începuturile în antrenorat

Antrenorul și-a început activitatea pe banca tehnică la Corvinul Hunedoara. În acele vremuri, Lucescu coordona echipa atât din teren cât și dinafara lui. Pentru trei sezoane a fost antrenor-jucător. Acesta era doar începutul unei povești care ține și astăzi. Pentru fosta extremă dreapta noțiunea de „imposibil” nu exista. A antrenat formația din Hunedoara și naționala României începând cu anul 1981 în același timp. La doar 36 de ani era selecționerul echipei pentru care jucase cu atâta curaj și determinare.

A fost un inovator al sportului. Pentru el nu era esențial sistemul de joc, ci maniera în care se juca fiecare fază. A făcut din sportul rege un obiect de studiu, pe care l-a aprofundat continuu. A înțeles cât de importantă este starea psihologică a jucătorului, cum poate fi motivat și mai ales cum îl poate înțelege în calitate de om.

Produs al Rapidului, legendă a celor de la Dinamo

Un produs al academiei Rapidului, Mircea Lucescu a făcut primii pași în fotbal la Dinamo București, unde a și debutat. În componența „câinilor roșii” a strâns peste 250 de meciuri, unde a cucerit șapte titluri de campion în Divizia A și două Cupe ale României.  Au urmat perioade petrecute la Sportul Studențesc, Corvinul Hunedoara și pentru un ultim meci, la 45 de ani, Dinamo.

Aici o să antreneze  în perioada 1985-1990. Câștigă un titlu de campion, două cupe și ajunge în semifinalele Cupei Cupelor. Obține victorii în fața unor formații de top precum Inter Milano și Hamburg.  Aceste realizări l-au adus în vizorul cluburilor dinafara granițelor României.

Italia și recordurile doborâte în Turcia

Mircea Lucescu ajunge în Italia, unde ideile lui despre fotbal devin un punct de referință. Mai întâi Pisa, după aceea Brescia, unde a antrenat pentru 5 sezoane. Alături de ultimii obține promovarea în SERIE A și câștigă Cupa Anglo-italiană în anul 1994. Pentru perioade scurte  le antrenează pe Reggiana și Inter Milano. Se întoarce în țară și aduce în vitrina clubului Rapid București campionatul și Cupa României.

Următoarea destinație este Turcia. Mircea Lucescu o antrenează pe Galatasaray și ridică tribune întregi în picioare. Câștigă SuperCupa Europei în fața celor de la Real Madrid, pentru care jucau în atac Raul și Figo. Este demis în ciuda rezultatelor bune. „Il Luce” mai avea lucruri de spus în fotbalul din Turcia. Și le-a spus. Semnează cu Beșiktaș și câștigă titlul, doborând un nou record. Devine primul antrenor străin din istoria campionatului care a câștigat titlul cu Galatasaray și Beșiktaș.

Capitolul Donețk

A ajuns să fie adorat pentru calmul de care dădea dovadă în cele mai tensionate momente. A câștigat într-un campionat în care antrenorii sunt schimbați rapid . După ce o părăsește pe Beșiktaș, decide că este momentul unei schimbări. Iar destinația este surprinzătoare.

La Șahtior pune bazele unei echipe care va domina pentru următorii 12 ani fotbalul ucrainean. Aduce jucători brazilieni, dornici să se afirme în fotbal iar aceștia nu dezamăgesc. Nume precum Willian, Douglas Costa și Fernandinho debutează în fotbalul european sub coordonarea lui Mircea Lucescu.

Este o rampă de lansare perfectă pentru sportivi care vor fi de bază la echipe precum Manchester City, Chelsea sau Juventus.  Opt titluri câștigă Șahtior în 12 sezoane cu Mircea Lucescu pe bancă. Apogeul este atins în anul 2009. În vitrina clubului ucrainean ajunge Cupa UEFA, câștigată în fața celor de la Werder Bremen.

Plecarea unei legende

În același an devine „Cetățean de onoare” al orașului Donețk iar tehnicianul român continuă să scrie istorie alături de echipa care câștigase un singur titlu de campioană înainte de venirea acestuia. A mai obținut încă 5. Palmaresul este unul impresionant. În 12 ani la conducerea echipei, „Il Luce” a câștigat nu mai puțin de 22 de trofee.

 În 2014 începe conflictul din estul Ucrainei. Echipa se mută în primă instanță la Lviv și după aceea la Kiev. Deși situația este una tensionată, Lucescu continuă să câștige cu Șahtior. În 2016 unul din cei mai titrați antrenori din fotbal își anunță plecarea de la echipă.

Rusia și din nou Turcia

În scurt timp se întoarce pe banca tehnică, în calitate de antrenor al celor de la Zenit Sankt Petersburg. Semnează un acord pe doi ani, însă nu îl duce la bun sfârșit. În luna mai a anului 2017 este demis de conducerea rușilor după ce termină pe locul trei în campionat și ratează calificarea în UEFA Champions League.

Pentru o scurtă perioadă este selecționerul Turciei. Într-un an și jumătate pe banca selecționatei din „Țara Semilunei” Lucescu obține patru victorii, șapte înfrângeri și șase rezultate de egalitate în 17 meciuri. În februarie 2019 este demis, fiind deseori criticat de presa din Turcia.

Din nou Ucraina, însă nu la Șahtior

În 2020 este protagonistul unei reveniri de proporții în fotbal. Parafează o înțelegere pe trei sezoane cu Dinamo Kiev. Vestea este primită de fani cu proteste de stradă de amploare. Trecutul acestuia glorios la Șahtior este motivul principal al unui conflict cu suporterii. Situația este atât de tensionată încât se gândește să renunțe. În cele din urmă Mircea Lucescu dovedește încă o dată că nimic nu-i poate sta în cale și alege să rămână.

Succesul vine din primul sezon. Fix în fața fostei echipe, Lucescu câștigă un nou titlu de campion. Este un nou record pentru legendarul tehnician. Devine primul antrenor care a reușit să obțină titlul cu Șahtior și Dinamo Kiev. Războiul din Ucraina prinde proporții demisionează în luna noiembrie a anului 2023.

Mircea Lucescu din nou la cârma naționalei

Mircea Lucescu a reprezentat de 70 de ori România și a fost căpitanul echipei la Campionatul Mondial din Mexic din 1970. La acel turneu țara noastră punea capăt unei așteptări care a durat peste 30 de ani, revenind pe cea mai înaltă scenă a fotbalului mondial. „Il Luce” a fost numit selecționer prima dată în anul 1981, fiind antrenorul echipei la prima apariție din istorie la Campionatul European.

În luna august a anului 2024 revine la națională având ca obiectiv calificarea la Campionatul Mondial din 2026. Echipa Națională are un parcurs de excepție în grupa C a Ligii Națiunilor și reușește să obțină locul în semifinala play-off-ului pentru calificarea la Cupa Mondială. România a pierdut în cele din urmă confruntarea cu Turcia cu scorul de 0-1. Cu Lucescu pe bancă, România a câștigat 11 meciuri, a pierdut 6 și a remizat o dată.

Top 100 cei mai mari antrenori din istorie

În urmă cu câteva luni cei de la FourFourTwo au realizat topul 100 a celor mai mari antrenori din istorie. În acesta s-au regăsit și 3 români, Mircea Lucescu ocupând poziția cu numărul 87.Pe prima poziție se află Sir Alex Ferguson, legendarul antrenor al celor de la Manchester United și Aberdeen. Locul secund este ocupat de Rinus Michels, care a scris istorie la Ajax și Barcelona.

Podiumul este închis de Johan Cruyff. Regretatul jucător a revoluționat Barcelona, Ajax și Echipa Națională a Olandei. Prin introducerea „Fotbalului total” sportul a cunoscut o nouă dimensiune prin jocul de pase dinamic și construcția atent creionată. Primul dintre români este Ștefan Kovacs, pe poziția 62. Fostul tehnician, născut la Timișoara, a câștigat de două ori Liga Campionilor ca antrenor al renumitei formații Ajax.

Top 3 cei mai titrați antrenori din fotbal

La doar un loc distanță este Emeric Ienei. Acesta a câștigat Cupa Campionilor Europeni cu Steaua București în anul 1986. Pe poziția 87 este Mircea Lucescu. Foarte important de precizat este că în acest top nu s-a ținut cont de numărul de trofee câștigate, ci de realizările antrenorilor și importanța lor în istoria fotbalului.

Dacă ținem cont de acest aspect, Mircea Lucescu ar ocupa unul din primele locuri din clasament. Așadar, Mircea Lucescu ar fi pe poziția a treia. „Il Luce” are 35 de trofee în palmares. Deasupra lui s-ar afla Pep Guardiola cu 40 de trofee. Pe locul unu ar fi tot Sir Alex Ferguson, care a câștigat nu mai puțin de 49 de trofee.