Risipă masivă din bani publici! Milioane de lei din bugetele locale ajung la cluburile de fotbal

Fotbalul românesc primește, în unele orașe, finanțări consistente din bugetele administrațiilor locale. Cel puțin 24 de echipe din primele două ligi au beneficiat de bani publici în 2024, iar în anumite cazuri sumele strânse în mai mulți ani ajung la milioane de euro.

Datele analizate au fost obținute de la autoritățile locale și comparate cu bilanțurile cluburilor. Finanțarea este posibilă prin prevederi din Legea sportului, Codul administrativ și legislația privind acordarea finanțărilor nerambursabile, potrivit Gândul.

Cum ajung banii publici la cluburi

Legislația permite administrațiilor locale să finanțeze activități sportive considerate de interes public. Regulile nu separă însă foarte clar sportul de masă de activitatea profesionistă.

În aceste condiții, fondurile publice pot ajunge la cluburi care funcționează în anumite privințe asemenea unor entități private. Nici nivelul finanțărilor nu este stabilit printr-un plafon unitar, astfel că diferențele dintre echipe pot fi foarte mari.

În perioada 2020-2025, FC Argeș a primit aproximativ 10,85 milioane de euro. Poli Iași a beneficiat de circa 9,85 milioane de euro, iar Universitatea Cluj de aproximativ 8,95 milioane de euro.

UTA Arad a primit aproximativ 5,81 milioane de euro, în timp ce Oțelul Galați a ajuns la circa 5,41 milioane de euro. FC Botoșani se află la polul opus, cu aproximativ 583.000 de euro primiți între 2020 și 2023.

Unul dintre cele mai mari cazuri este FC Voluntari. Clubul a primit 13,1 milioane de euro din bani publici între 2020 și 2024, iar pentru perioada 2018-2024 suma ajunge la aproape 20 de milioane de euro. Numai în 2024, FC Voluntari a încasat aproximativ 3,6 milioane de euro. FC Argeș a primit, la rândul său, peste 10,8 milioane de euro de la Primăria Pitești între 2020 și 2025.

În 2025, finanțarea pentru FC Argeș a fost de aproximativ 3,3 milioane de euro. Clubul revenise în SuperLiga și se calificase în play-off.

Universitatea Cluj a primit circa 8,9 milioane de euro din fonduri publice între 2020 și 2025. Primăria Cluj-Napoca a alocat 12,25 milioane de lei în 2024 și 12,35 milioane de lei în 2025. Clubul susține că banii publici nu reprezintă principala sa sursă de venit. În 2025, finanțarea publică de 7,3 milioane de lei a reprezentat 19,8% din veniturile echipei, iar sponsorizările și publicitatea au avut o contribuție mai mare.

Poli Iași a ajuns în insolvență

O finanțare importantă nu a ferit toate cluburile de probleme financiare. Poli Iași a primit aproximativ 9,8 milioane de euro de la Primăria Iași între 2020 și 2025. În 2025, suma acordată de municipalitate a ajuns la circa 3 milioane de euro. Echipa a retrogradat însă în Liga 2, iar clubul a acumulat datorii de aproximativ 4 milioane de euro și a intrat în insolvență.

UTA Arad a beneficiat de aproximativ 5,8 milioane de euro din fonduri publice în perioada analizată. Oțelul Galați a primit circa 5,4 milioane de euro.

Situația FC Botoșani a fost diferită. Clubul a primit mai puțin de 600.000 de euro din bugetul local între 2020 și 2023, iar în 2024 și 2025 nu a mai primit finanțare publică. Echipa a rămas în primul eșalon bazându-se pe finanțarea privată. Exemplul arată diferența dintre cluburile care beneficiază constant de sprijinul administrațiilor și cele care depind în principal de surse private.

Hermannstadt trebuie să dea bani înapoi

Un caz recent vine de la Sibiu. În iulie 2026, Primăria Sibiu a cerut FC Hermannstadt să returneze 4,615 milioane de lei. Municipalitatea a invocat nerespectarea unor reguli privind finanțarea. Pentru 2026, clubul nu mai primește nici cele 7,7 milioane de lei prevăzute inițial.

Finanțarea a fost condiționată de participarea echipei în Liga 1. Situația arată una dintre vulnerabilitățile unui club care depinde de sprijinul unei administrații locale. O schimbare a condițiilor de finanțare poate modifica rapid bugetul echipei. Pentru cluburile care își construiesc o parte importantă din venituri pe bani publici, o astfel de schimbare poate avea efecte directe asupra activității.

Banii vin și din Ungaria

Finanțarea externă reprezintă o altă componentă a fotbalului românesc. Sepsi OSK și Csikszereda au primit bani și de la Guvernul Ungariei. În 2024, Sepsi OSK a beneficiat de aproximativ 4,2 milioane de euro. Csikszereda a primit, în același an, circa 400.000 de euro.

Dincolo de sumele individuale, finanțarea publică ridică și problema echilibrului dintre cluburi. O echipă susținută constant de o administrație poate dispune de resurse suplimentare față de una care se bazează exclusiv pe investiții private. Banii publici pot acoperi cheltuieli precum salariile, echipamentele sau deplasările. În același timp, reducerea sau pierderea finanțării poate produce rapid probleme pentru cluburile care au ajuns să depindă de aceste fonduri.