79 de miliarde de lei restanțe la stat: cifra care contează pentru tine este de zece ori mai mică

La 30 iunie 2026, companiile de pe lista publicată de ANAF aveau restanțe la stat de 79 de miliarde de lei. Față de martie, suma a crescut cu mai puțin de 1%.

Tabelul 1. Lista restanțierilor, pe scurt

* valoarea care împarte lista în două jumătăți egale: jumătate dintre firme au mai puțin, jumătate mai mult.

Citită așa, lista spune două lucruri. Că suma este uriașă. Și că, de la un trimestru la altul, aproape nimic nu se mișcă.

Totuși, ambele impresii sunt înșelătoare.

Pentru că lista restanțierilor nu este o singură listă. Sunt în fapt două, publicate împreună. Prima cuprinde firme cu dificultăți deja declarate, marcate ca atare de către ANAF. A doua, firme care par în regulă. Iar pentru cine vinde cu plata la termen, a doua contează cu adevărat.

Prima listă: firmele cu dificultăți deja declarate

Circa 30.000 de companii apar pe listă cu una dintre cele trei observații pe care ANAF le trece în dreptul firmei: „Faliment”, „Insolvență” sau „Insolvabil”. Sunt mai puțin de două treimi dintre restanțieri, dar acoperă valoric aproape 88% din toate restanțele. Doar firmele în faliment cumulează aproape jumătate din total.

Etichetele sunt ale ANAF și nu înseamnă același lucru. „Faliment” și „Insolvență” reflectă o procedură deschisă în instanță, pe care o regăsești și în statusul firmei la Registrul Comerțului. „Insolvabil” este o constatare proprie a ANAF: firma nu are venituri sau bunuri din care datoria să poată fi recuperată. De aceea, o firmă poate figura „în funcțiune” la Registrul Comerțului și „Insolvabil” la ANAF.

Cele trei situații au însă ceva în comun: dificultatea este deja cunoscută, deja publică și evidentă pentru cel care o verifică.

La aceste firme, datoriile stau pe loc. Șapte din zece firme din acest grup au în iunie exact același sold ca în martie, la leu. Nu au plătit nimic, nu au acumulat nimic nou.

Tot acest grup explică de ce totalul este atât de mare: aproximativ 1% dintre restanțieri dețin peste jumătate din sold, cei mai mulți dintre ei fiind deja marcați de ANAF. Câteva sute de datornici foarte mari trag cifra în sus.

Pentru bugetul de stat, aceasta este o problemă de recuperare. Pentru tine, ca furnizor, este o informație de context: cu aceste firme nu mai lucrezi oricum pe credit comercial. Sau nu ar trebui.

A doua listă: restanțierii activi

Scoatem din calcul firmele cu observații și pe cele inactive fiscal. Rămân aproape 10.000 de companii active, fără niciuna dintre aceste observații. Firme care facturează, participă la licitații, cer termene de plată. În continuare, le numim „restanțierii activi”.

Împreună au restanțe de circa 7,5 miliarde de lei. De peste zece ori mai puțin decât totalul înregistrat.

Majoritatea dintre ele nu sunt firme-fantomă. Cele care și-au depus bilanțul au împreună peste 80.000 de angajați. Sunt parteneri de afaceri reali, cu care te poți întâlni oricând într-o negociere.

Tabelul 2. Două liste într-una (30 iunie 2026)

* din firmele prezente pe listă și în martie, și în iunie. Diferența până la 48.106 companii: firme inactive fiscal, fără observații (7.756), și 9 firme fără informație de statut. Din suma datorată de restanțierii activi, 2,24 mld. lei aparțin unui număr de 42 de societăți cu capital de stat.

La primele, datoriile stau. La restanțierii activi, cresc

Ultimele două rânduri din tabel spun povestea. La firmele cu dificultăți declarate, majoritatea soldurilor sunt înghețate. La restanțierii activi, opt din zece și-au majorat restanța într-un singur trimestru.

Aproape o treime dintre ei sunt nou-veniți: în martie nu erau pe listă, în iunie sunt. Iar unul din patru are restanțe în creștere de trei trimestre la rând.

O restanță care apare o dată poate fi un accident: o rambursare de TVA întârziată, o eșalonare în discuție, o sumă contestată. O restanță care crește trei trimestre consecutiv este un tipar. Iar, din experiența noastră,  tiparul acesta precede, de multe ori, insolvența.

Cât de mare este restanța față de afacere

O datorie de 200.000 de lei nu înseamnă același lucru pentru o firmă cu vânzări de 50 de milioane și pentru una cu vânzări de 500.000 de lei. De aceea, suma trebuie pusă mereu lângă cifra de afaceri.

Când faci acest calcul pentru restanțierii activi, rezultatul este greu de ignorat: la o firmă tipică din acest grup, datoria la stat echivalează cu vânzările realizate pentru mai mult de trei luni.

Iar datele din bilanțurile lor confirmă imaginea: patru din zece au capitaluri proprii negative, adică datorii mai mari decât tot ce dețin.

Aproape o treime nu au niciun bilanț pe 2025 — sunt în „zona gri” despre care am mai scris. Au restanțe publicate, dar nu au cifre după care să le poți evalua.

Tabelul 3. Fișa restanțierilor activi: semnalele de risc

* din cele 5.776 de firme care au raportat cifră de afaceri pe 2025; restanța mediană a acestora echivalează cu 3,3 luni de vânzări. ** din cele 6.793 de firme cu bilanț pe 2025.

Pe domenii, construcțiile conduc detașat.

Tabelul 4. Restanțierii activi, pe domenii de activitate

Domeniul este cunoscut pentru 6.786 dintre cele 9.983 de firme (cele cu bilanț depus).

Și acum, ce faci concret?

1. Nu te opri la întrebarea „are restanțe la stat?”. Uită-te și la ce altceva apare în dreptul firmei. Dacă, pe lângă restanțe, firma este în faliment, în insolvență sau figurează ca „Insolvabil” la ANAF, răspunsul vine de la sine: plată la livrare sau avans. Dacă firma este activă, fără niciunul dintre aceste semnale, dar are restanțe, este necesară o analiză.

2. Compară restanța cu cifra de afaceri. Reperul pe care îl folosim: o datorie la stat mai mare decât vânzările dintr-o lună este semnal critic. Dacă firma are restanțe și nici nu și-a depus bilanțul, este și mai grav. În ambele cazuri, condițiile comerciale trebuie să fie prudente: termen mai scurt, limită de credit mai mică, garanții sau chiar plata la livrare sau avans.

3. Urmărește evoluția, nu doar suma. Lista ANAF se actualizează trimestrial. Am mai spus-o în articolele anterioare: o singură verificare este o fotografie, iar riscul este un film. Trei trimestre puse cap la cap sunt deja un film: vezi dacă datoria scade, stă sau crește.

Pentru doi-trei parteneri importanți, poți face comparația manual, la fiecare publicare a listei. Pentru zeci sau sute de clienți și furnizori, nu o poți repeta constant. Acesta este rolul monitorizării continue: restanțele la bugetul de stat sunt printre semnalele pe care AlertăCUI le urmărește automat, iar tu poți verifica oricând compania, cu date actualizate, atunci când apare o alertă.

4. Nu citi dispariția restanțelor ca pe o veste bună. Dacă o firmă care figura cu restanțe nu mai apare cu ele, nu înseamnă neapărat că le-a plătit. Între martie și iunie, circa 3.000 de companii au încetat să mai figureze cu restanțe publicate. La verificarea noastră din septembrie, peste 40% dintre ele erau radiate la Registrul Comerțului. Restanțele pot dispărea pentru că firma a plătit. Sau pentru că a dispărut firma.

E important de precizat: lista publicată de ANAF are praguri. Agenția publică doar restanțele de peste 100.000 de lei (250.000 de lei pentru contribuabilii mijlocii și 500.000 de lei pentru cei mari). Dacă un partener nu apare cu restanțe, nu înseamnă că nu are datorii la stat. Poate însemna doar că nu a depășit pragul.

În final, restanțele la stat sunt doar unul dintre riscurile cunoscute. Decizia rămâne întotdeauna a ta, în funcție de istoricul relației, de mărimea expunerii și de cât risc ești dispus să accepți. Important este să o iei având cât mai multe informații relevante.

79 de miliarde de lei este totalul, care aproape nu s-a mișcat din martie până în iunie. 7,5 miliarde de lei este cifra care contează pentru tine: datoriile unor firme active, nemarcate de ANAF, ale căror probleme pot ajunge mai târziu în facturile tale neîncasate. Pentru că, atâta timp cât nu ai încasat, banii tăi sunt încă în afacerea altcuiva.

Notă de metodologie: calcule AlertăCUI pe baza listelor ANAF ale obligațiilor fiscale restante la 31 martie și 30 iunie 2026, utilizând CUI-ul ca metodă de identificare. Soldul restanțelor include obligațiile către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor pentru șomaj și cel al asigurărilor de sănătate, principal și accesorii. Concentrarea: primele 482 de companii (aproximativ 1% din listă) dețin 53% din sold. Observațiile „Faliment”, „Insolvență” și „Insolvabil” sunt cele publicate de ANAF în lista restanțelor, nu statusul de la Registrul Comerțului. Statutul fiscal este cel din evidențele ANAF la septembrie 2026. Datele financiare provin din situațiile anuale pe 2025 disponibile în baza AlertăCUI la data analizei. Verificarea la Registrul Comerțului a celor 3.026 de firme ieșite din listă este din septembrie 2026: 1.289 figurau radiate. Analiza este exclusiv agregată, fără nominalizarea companiilor.

Despre AlertăCUI

AlertăCUI este o platformă românească de verificare, evaluare și monitorizare a companiilor, lansată în 2012. Urmărește automat datele publice ale companiilor și te alertează când apar semnale relevante, cum ar fi litigii, sechestre, modificări de acționariat, restanțe la bugetul de stat sau insolvențe. Poți verifica oricând orice companie și îți poți ajusta oricând lista de parteneri monitorizați — ca să afli la timp ce se întâmplă cu cei cu care lucrezi, înainte ca o problemă a lor să devină a ta.

Fii informat! Acționează la timp! | www.alertacui.ro

Despre autor

Există antreprenori care construiesc produse și există antreprenori care construiesc încredere. Pentru Antoaneta Pop, cea mai valoroasă resursă dintr-o afacere este informația corectă, primită la timp. După aproape două decenii petrecute în sistemul financiar-bancar, analizând bilanțuri, riscuri și decizii de creditare, Antoaneta Pop a înțeles că cele mai importante probleme ale unei companii nu apar întotdeauna în cifre și a construit un proiect bazat pe profesionalism, calitatea datelor și prevenirea riscurilor. (Puteți citi povestea sa aici.)