Ora la care iei micul dejun ar putea avea legătură cu longevitatea. Ce arată un studiu amplu

Micul dejun este analizat frecvent din perspectiva alimentelor pe care le consumăm. O nouă cercetare pune însă accentul pe un alt element: ora la care mâncăm. Studiul, publicat în European Journal of Clinical Nutrition, a analizat datele a 31.044 de adulți cu vârsta de cel puțin 40 de ani.

Participanții au făcut parte din National Health and Nutrition Examination Survey din SUA. Datele au fost colectate în perioada 1999-2018. Aceștia au raportat alimentele și băuturile consumate în ultimele 24 de ore. Au precizat inclusiv orele la care au mâncat sau au băut. Cercetătorii au comparat apoi informațiile cu decesele înregistrate până la finalul anului 2019.

Prima masă luată mai târziu, asociată cu un risc mai mare

Rezultatele au indicat o asociere între ora primei mese și mortalitate. Persoanele care mâncau prima dată între orele 7:00 și 8:00 au fost folosite drept grup de referință. În cazul celor care începeau să mănânce între 8:00 și 10:00, riscul de deces din orice cauză era cu 10% mai mare. Procentul ajungea la 19% pentru persoanele care luau prima masă între orele 10:00 și 12:00. Pentru cei care începeau să mănânce după prânz, riscul asociat era cu 29% mai ridicat.

Un tipar asemănător a fost observat și în cazul mortalității cardiovasculare. Prima masă luată după ora 12:00 a fost asociată cu un risc cardiovascular cu 46% mai mare. Comparația a fost făcută cu persoanele care mâncau prima dată între 7:00 și 8:00. La vârsta de 50 de ani, persoanele din grupul care mânca mai târziu aveau și o speranță de viață estimată mai mică. Diferența medie era de 2,46 ani.

La ce oră ar trebui luată ultima masă

În cazul ultimei mese a zilei, rezultatele au fost mai complexe. Cercetătorii nu au observat o creștere constantă a riscului odată cu întârzierea cinei. Relația identificată a avut forma literei U. Persoanele care terminau de mâncat înainte de ora 19:00 prezentau un risc cu 13% mai mare de deces din orice cauză. Grupul de referință era format din cei care luau ultima masă între 19:00 și 20:00. La celălalt capăt se aflau persoanele care consumau alimente după miezul nopții. În cazul lor, riscul asociat era cu 27% mai mare. Cel mai redus risc estimat a fost observat în jurul orei 20:00. Acest lucru nu înseamnă însă că ora 20:00 este automat momentul ideal pentru cină în cazul tuturor.

Zhilei Shan, autorul principal al studiului, a explicat că mesele foarte târzii pot afecta ritmul circadian și metabolismul. O cină foarte devreme ar putea avea însă alte explicații. Poate reflecta stilul de viață, anumite probleme de sănătate sau un consum energetic mai redus.

Contează și intervalul în care mâncăm?

Cercetătorii au analizat și așa-numita „fereastră de alimentație”. Aceasta reprezintă perioada dintre prima și ultima masă a zilei. După luarea în calcul a orei primei mese, durata acestui interval nu a avut o asociere constantă cu mortalitatea.

Rezultatele sugerează astfel că simpla numărare a orelor de post nu oferă întreaga imagine. Momentul meselor poate reprezenta un semnal important pentru ritmul circadian al organismului. O primă masă foarte târzie sau consumul de alimente noaptea ar putea contribui la perturbarea acestui ritm. Pot apărea și modificări metabolice, inclusiv la nivelul metabolismului glucozei și lipidelor.

Studiul nu demonstrează că micul dejun târziu scurtează viața

Cercetătorii atrag atenția asupra unei limite importante. Studiul este observațional. Prin urmare, rezultatele arată o asociere, dar nu demonstrează că ora meselor provoacă direct o creștere a mortalității. Este posibilă și situația inversă. Persoanele cu probleme de sănătate pot ajunge să mănânce mai târziu. Programul poate fi influențat și de somn, munca în schimburi sau situația socioeconomică. Din acest motiv, ora târzie a meselor ar putea reprezenta un indicator al altor probleme și nu cauza lor.

În analiză au fost luați în considerare mai mulți factori. Printre aceștia se numără vârsta, fumatul, activitatea fizică și calitatea alimentației. Cercetătorii au analizat și indicele de masă corporală, aportul energetic, veniturile și bolile existente.

Nu este nevoie de schimbări radicale ale programului

Autorii cercetării nu recomandă modificarea drastică a programului meselor doar pe baza acestor rezultate. Orele la care participanții au mâncat au fost stabilite în principal pe baza unei raportări privind consumul dintr-o singură perioadă de 24 de ore.

Aceasta poate să nu reflecte obiceiurile alimentare păstrate de o persoană timp de mai mulți ani. În plus, studiul nu a putut lua în calcul în detaliu fiecare factor relevant. Cronotipul, somnul și orele de activitate fizică ar fi putut influența rezultatele. Concluziile indică însă că momentul în care mâncăm merită analizat alături de calitatea alimentelor consumate.