Dominic Fritz va rămâne fără mandatul de primar. Interviu cu Toni Greblă (fost judecător CCR): „Cele două Curți de Justiție europene nu au atribuții în această speță”

În schimb, s-a refugiat în studioul DIGI pentru a răspunde doar la întrebări prietenoase. Întrebat dacă va demisiona din funcție dacă legea integrității intră în vigoare, Fritz a respins categoric această variantă.

Ce a declarat primarul Timișoarei după ce legea a trecut de Parlament

Președintele USR, Dominic Fritz, a criticat dur amendamentele aduse Legii privind Agenția Națională de Integritate (ANI), votate recent în Parlament, avertizând că acestea pun în pericol securitatea fondurilor europene destinate României. Liderul USR a subliniat că noile reglementări contravin dreptului european și principiilor de bază ale statului de drept, putând atrage blocarea unei tranșe substanțiale din PNRR.

Fritz susține că propriile regulamente ar obliga Comisia Europeană să sisteze deblocarea celor 770 de milioane de euro dacă jalonul depus contravine legislației comunitare și că legea în forma adoptată încalcă această legislație.

Fritz a mai spus că obiectivul demersului extern inițiat de familiile politice europene PPE și Renew Europenu nu este sancționarea directă a țării, deși parlamentarii și vectorii de comunicare ai USR acest lucru îl susțin pe toate televiziunile.

Pentru că, spune liderul USR, nu pot fi introduse sancțiuni retroactive, invocând necesitatea menținerii „igienei instituționale și democratice”. „Nu este vorba despre mine, deși am devenit fața acestei legi, ci despre demnitatea României. Nu poți inventa o nouă sancțiune după ce ai sancționat deja definitiv pe cineva,” afirmă Fritz.

Fritz încă mai speră într-o posibilă sesizare a CCR

În același interviu, primarul anunță că USR analizează opțiunea de a ataca legea la Curtea Constituțională a României, dar recunoște că inițierea acestui demers depinde însă de strângerea numărului necesar de semnături din partea parlamentarilor. Ceea ce probabil nu se va întâmpla, având în vedere că un astfel de demers ar însemna neîndeplinirea jalonului din PNRR. Iar Bolojan, la rândul său, a declarat că PNL a votat această lege pentru a nu se pierde finanțarea. Logic, PNL n-ar trebui să meargă alături de USR la un asemenea demers.

Fritz pare că nu mai are speranțe nici la o nepromulgare a legii de către Nicușor Dan, care ar fi de asemenea lipsită de sens, având în vedere că președintele și-a epuizat argumentele în sesizarea anterioară.

Așa că singura variantă care i-a rămas pare a fi o contestație la Curtea Europeană de Justiție. Pe lângă faptul că durata unei astfel de proceduri este foarte lungă, un fost judecător al Curții Constituționale susține că nu poate fi nici încununată de succes.

Interviu în exclusivitate cu Toni Greblă, fost judecător la Curtea constituțională

Toni Greblă susține că decizia CCR de confirmare a constituționalității Legii ANI este corectă. El afirmă că nu se pune problema retroactivității, ci doar a punerii în aplicare a unei hotărâri judecătorești definitive privind conflictul de interese al primarului Dominic Fritz.

În cazul unor sesizări la CJUE sau CEDO, fostul judecător menționează că instanțele naționale rămân suverane în privința rejudecării situației de fapt, iar eventualele decizii externe ar putea aduce doar despăgubiri, fără a schimba automat aplicarea legislației naționale.

Acționează retroactiv legea ANI?

Jurnalist: Este această discuție, domnule Greblă, despre neretroactivitatea legii, pe care o invocă USR, spunând că a fost încălcată de CCR. Cum vedeți dumneavoastră, ca fost judecător constituțional, această decizia CCR. Dumneavoastră, dacă mai erați încă acolo, cum v-ați fi pronunțat în această speță?

Toni Greblă: În raportul ANI s-a constatat că primarul Timișoarei ar fi fost în conflict de interese în momentul în care a exercitat o anumită atribuție pe care o avea în legătură cu o persoană care îl împrumutase în campania electorală. Este un conflict de interese în formă clasică și două instanțe de judecată, Curtea de Apel Timișoara și Înalta Curte s-au pronunțat, prima constatând că există conflict de interese, astfel cum e descris în lege, și a hotărât că acest lucru invalidează mandatul de primar la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. De asemenea că are și o anumită interdicție în următorii trei ani de a mai candida la o funcție electivă.

Deci aici nu este nimic retroactiv. Prin legea recentă adoptată de parlament și care probabil în zilele următoare va intra în vigoare, nu se vorbește de retroactivitatea legii care să se aplice unei anumite fapte, ci vorbește de o hotărârea judecătorească rămasă definitivă care trebuie să aibă o eficiență. Dacă citești hotărârea judecătorească, îți dai seama că mandatul încetează după curgerea unui termen de 30 de zile, pentru că el este afectat, acest mandat, de o faptă ilicită comisă de primarul în funcție și anume la un moment dat s-a aflat în conflict de interese. Deci nici nu se poate pune problema că ar fi ceva retroactiv, de altfel Curtea Constituțională s-a pronunțat și a considerat că noua lege, astfel cum este adoptată de parlament, nu conține elemente care să ducă la concluzia unei retroactivități.

Cum ar fi votat Toni Greblă

Jurnalist: Deci dumneavoastră vi se pare perfect în regulă această decizie și dacă erați și judecător la acea dată…

Toni Greblă: Aceeași soluție aș fi propus și eu colegilor mei și anume că legea este constituțională și contestația introdusă de cine a fost introdusă trebuie respinsă, ceea ce s-a și întâmplat în fapt.

Eventualele demersuri la instanțele europene

Jurnalist: Pentru că vedem că primarul Timișoarei încearcă presiuni pe linie politică la nivel european, este foarte probabil că el se va duce la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și haideți să presupunem că ar putea avea câștig de cauză. Ce s-ar întâmpla dacă între timp mandatul său încetează și apare o astfel de hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene?

Toni Greblă: În general hotărările pecare le dau Curțile Europene apar mult după rămânerea definitivă a hotărărilor în țara de origine, România sau oricare altă țară a Uniunii Europene.

Sunt prevăzute (astfel de situații-n.r.) și ar primi despăgubiri dacă cineva ar câștiga la o astfel de instanță europeană, însă în această materie legislația națională este suverană și nici una din cele două Curți, Strasbourg și Luxemburg, nu se pot pronunța în sensul în care ar rejudeca situația de fapt și ar propune o altă soluție. Sunt alte motive pentru care Curțile Europene pot interveni, în opinia mea, nu se află în niciuna dintre aceste situații. Dar probabil e mai mult situația cu apa fiartă, pentru că acel partid politic a zis că nu pleacă de la guvernare și nu pleacă din posturile pe care le au, nici dacă îi stropești cu apă clocotită.

Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu ar trebui să se gândească bine dacă procedează corect continuându-și fiecare mandatul

Jurnalist: Da, același lucru e valabil și pentru premierul Bolojan, demis de mai mult de trei luni de zile și care nu doar că nu pleacă din fruntea executivului, ci are și întâlniri, zice-se, administrative cu președinta CCR, chiar înainte de decizii care îl privesc pe aliatul său politic Fritz.

Toni Greblă: Guvernul demis de către parlament are o atitudine care sfidează legea, în primul rând prin faptul că adoptă politici noi și trage de timp cu partidul care îl susține, cu partidele, cele două partide care susțin actualul cabinet demis, pentru a împiedica formarea, într-un termen rezonabil, a unui nou guvern. Nu numai că trage de timp în acest fel, pe diverse motive politice, dar adoptă și măsuri care visează politici noi, politici noi pe care nu poate să le promoveze. Adoptă strategii naționale pentru perioada 2026-2030 și așa mai departe.

Un cabinet care este demis, nu mai poate să adopte politici noi, chiar dacă acele politici sunt trecute prin hotărâre de guvern. Teoretic poate să adopte hotărâri de guvern, dar numai pentru administrarea treburilor curente și nicidecum pentru a adopta politici noi, care să rămână pentru viitorul guvern. De asemenea (premierul demis – n.r.) sfidează prin curaj sau inconștiență, nu știu cum să o numesc, întâlnindu-se cu câteva zile înainte ca președinta Curții Constituționale să soluționeze o cauză în care guvernarea era direct interesantă.

Se întâlnește, într-o manieră neoficială, primul ministru cu președinta Curții Constituționale, nu există nici o justificare rezonabilă pentru această întâlnire. Acest lucru îi pune pe ambii într-o situație în care ar trebui să se gândească bine dacă procedează corect continuându-și fiecare separat mandatele sau ar trebui să facă un pas înapoi pentru a salva imaginea celor două instituții fundamentale pe care le reprezintă.

Toni Greblă a părăsit președinția AEP pentru mult mai puțin

Jurnalist: Dumneavoastră ați fost demis de la conducerea autorității electorale permanente după o campanie de presă în care erați fotografiat doar cu niște cunoștințe ale unui candidat la Președinția României, Călin Georgescu? Pe care înțeleg că dumneavoastră nici măcar nu-l întîlniseți.

Toni Greblă: Nu l-am cunoscut înainte de alegeri și în timpul alegerilor, nici măcar nu m-am întâlnit întâmplător cu acea persoană, deși pe ceilalți candidați, pe toții îi cunoșteam din activități anterioare, dar pe acest candidat nu l-am văzut în viața mea înainte de alegeri. A fost o campanie în legătură cu atitudinea mea, în legătură cu organizarea și desfășurarea alegerilor, eu neputând la acea vreme să iau parte la acele campanii pe care le cunoașteți. Se aștepta să fac și eu front comun în a vedea atacuri cibernetice și multe alte asemenea, dar era evident că nu era nicio probă în acest sens, ca să pot să susțin și eu că e foarte bine că au fost anulate alegerile.

Nu, alegerile au fost anulate din motive politice și încurajate, probabil, din altă parte, autoritățile române încurajate să adopte o asemenea gravă, foarte gravă măsură, anularea alegerilor, chiar în timpul celui de-al doilea tur de scrutin, situație care nu s-a mai întâmplat în România, după științaa mea, niciodată, cel puțin după 1989, și care cred că nu s-a întâmplat în nici o țară europeană cu o democrație cât de cât consolidată.

Jurnalist: Autoritatea Electorală Permanentă atunci nu a primit absolut nicio sesizare că ar exista influențe exercitate și așa mai departe?

Toni Greblă: Absolut nicio plângere, nicio sesizare după consemnarea rezultatului în primul tur.

Jurnalist: Și totuși dvs ați fost demis. Președinta CCR n-are nicio problemă.