Maria Ciucă, meșterul popular care își coase rugăciunile în straiele tradiționale

Maria Ciucă, cunoscută în Mărginimea Sibiului drept „Oara lu’ Pușcășel”, este una dintre cele mai apreciate păstrătoare ale portului popular tradițional. Cusăturile sale au ajuns de-a lungul anilor în întreaga lume, din America până în Japonia, iar în 2022 a primit titlul de „tezaur uman viu”, cu sprijinul Muzeul ASTRA.

Meșteșugul l-a învățat încă din copilărie, de la mama sa.

„Mama și-a cusut prima ie când era în clasa întâi. Eu, la șapte ani, am cusut un fileu de lampă pe care l-am vândut. Atunci am început să fac și eu un ban în casă, deși se plătea foarte puțin”, își amintește femeia.

Cusături tradiționale care au traversat lumea

În casa Mariei Ciucă din Poiana Sibiului se păstrează termeni vechi ai portului popular din zonă, precum „ciupag”, „pupejoare”, „cipcă cu suveică” sau „floare de 13 muscuță”.

„Am cusături din America până în Japonia. Mult am cusut, mult am și umblat”, spune meșterul popular.

Femeia povestește că a aflat cu emoție că dosarul pentru titlul de „tezaur uman viu” a fost aprobat la București.

„M-au sunat să-mi spună că dosarul mi-a fost aprobat. Erau bucuroși că am fost singura care a obținut voturile tuturor.”

„Când cos, mă rog”

Maria Ciucă spune că realizarea unui costum popular înseamnă mai mult decât talent și răbdare.

„Io vă spui drept: când cos, mă rog. Zic de 33 de ori o rugăciune către Maica Domnului, de 24 de ori pe cea către Domnul Iisus și de 14 ori pe cea către Sfânta Cruce”, povestește aceasta.

Uneori, mărturisește femeia, lucrul la straiele populare continuă până târziu în noapte.

Admirată la târguri și festivaluri din toată țara

În casa sa păstrează albume cu fotografii de la numeroase festivaluri și târguri meșteșugărești la care a participat de-a lungul anilor.

Printre imagini apare și fostul premier Petre Roman.

„Doamne, ce se mai minuna domnul Roman de straiele copilei!”, își amintește Maria Ciucă.

Povestea unei familii afectate de comunism

Meșterul popular vorbește și despre perioada dificilă trăită de familia sa în timpul regimului comunist.

Tatăl ei a fost condamnat la închisoare în 1948 după ce autoritățile comuniste i-au confiscat averea.

„Comuniștii l-au condamnat pentru că era chiabur și i-au confiscat casa din Turda. Avea magazine și autobuze”, povestește femeia.

Acesta a evadat pentru o perioadă din Penitenciarul Aiud, însă a fost prins ulterior și a executat 11 ani de închisoare.

Din cauza „originii nesănătoase”, Maria Ciucă spune că a fost respinsă de unele școli în perioada comunistă.

„M-au primit doar la școala de cooperație din Alba Iulia, după ce am fost refuzată de liceul din Deva.”

A strâns bani pentru casă din cusut

După terminarea studiilor, Maria Ciucă a lucrat în domeniul cooperației și l-a cunoscut pe cel care avea să-i devină soț.

„Trăiam doar din ce coseam, iar salariile le puneam la CEC. Așa am strâns bani de casă”, povestește aceasta.

Femeia a ieșit la pensie din funcția de contabil-șef al Primăriei din Poiana Sibiului.

Astăzi este înconjurată de cei trei copii și cei șapte nepoți, pe care îi îmbracă în costume populare la fiecare sărbătoare.

Cetățean de onoare al comunei Poiana Sibiului

În urmă cu câteva săptămâni, Maria Ciucă a primit și titlul de „Cetățean de onoare al comunei Poiana Sibiului”.

În fața tinerilor din comunitate, femeia a transmis un mesaj simplu: „Să aibă ambiție și să lucreze. Munca-i sfântă!”

Povestea Mariei Ciucă face parte din campania „Oameni și Locuri de Poveste”, inițiată de Consiliul Județean Sibiu și prezentată de președinta instituției, Daniela Cîmpean.

Sursa: Mediafax