Lucrările la tramvaie ascund un șantier mult mai complicat. Peste 70 de kilometri de rețele sunt modernizați în București

Sub șinele de tramvai din București se desfășoară o parte a lucrărilor care nu poate fi văzută de trecători. Odată cu modernizarea celor 50 de kilometri de cale de rulare, municipalitatea intervine și asupra a peste 70 de kilometri de rețele aflate în subteran.

Situația din teren s-a dovedit însă diferită de planurile existente. În timpul săpăturilor, muncitorii au descoperit conducte amplasate în alte locuri decât cele indicate în documentație. Au apărut și vestigii care trebuie analizate de Ministerul Culturii.

Pentru primarul general Ciprian Ciucu, aceste situații explică de ce unele șantiere par să se oprească pentru săptămâni întregi. Edilul spune că preferă un termen mai lung de execuție, dacă lucrările sunt făcute astfel încât să nu fie necesare intervenții majore în următorii ani.

„Peste 70 de kilometri de rețele din subteran modernizăm, odată cu cei 50 km de șină de tramvai! Se află sub șine, într-un adevărat hățiș, și de multe ori ne blochează înaintarea. Este motivul pentru care, câteva săptămâni, nu vedeți muncitori pe unele porțiuni de șantier”, a transmis Primăria București pe Facebook.

Planurile nu corespund întotdeauna cu ce se găsește în subteran

Documentația pentru modernizarea liniilor de tramvai există, însă partea complicată începe atunci când utilajele ajung efectiv sub nivelul străzii.

Înainte de deschiderea unui șantier este întocmit un „plan coordonator de rețele”, document asumat de operatorii implicați, printre care Apa Nova, Distrigaz și Termoenergetica. Constructorii ar trebui să poată identifica astfel poziția conductelor. Realitatea poate fi însă diferită.

„Înainte de a da ordinul de începere a unui șantier, facem așa-numitul „plan coordonator de rețele”, asumat de toți operatorii (Apa Nova, Distrigaz, Termoenergetica etc.). Conform acestuia, constructorul știe poziția exactă a țevilor din subteran. Cel puțin așa ar trebui! Însă planul de pe hârtie contravine cu realitatea din teren. Odată dezafectată șina veche și intrate utilajele pentru săpături, descoperim că țevile pe care le credeam undeva sunt la câțiva metri distanță, iar altele ies la iveală din locuri de unde nu ne așteptam”, au transmis reprezentanții municipalității.

La unele lucrări au apărut chiar vestigii arheologice. Analizarea acestora de către Ministerul Culturii poate duce, la rândul ei, la suspendarea temporară a lucrărilor.

Rețelele formează o adevărată „pânză de păianjen”

Sub străzile Capitalei se întâlnesc numeroase conducte și instalații. În anumite zone, spațiul disponibil este atât de limitat încât devierea lor pentru a face loc noilor șine nu este posibilă.

„Căutăm, pe cât posibil, să le deviem de sub noua șină de tramvai, însă de multe ori e imposibil. Fizic, nu este spațiu pe străzile înguste. Le modernizăm concomitent, însă acest lucru necesită o foarte bună coordonare cu toți operatorii de rețele”, a precizat Primăria București.

Asta înseamnă că lucrările nu se limitează la montarea unor șine noi. Mai multe intervenții trebuie realizate simultan, iar fiecare modificare a unei rețele trebuie coordonată cu ceilalți operatori.

Tocmai această suprapunere a lucrărilor poate prelungi perioadele în care șantierul pare blocat.

Ploaia poate opri utilajele

Nu doar conductele ascunse și configurația subteranului influențează ritmul lucrărilor. Vremea poate deveni o altă problemă pentru constructori.

După perioadele cu ploi abundente, terenul se îmbibă cu apă. Utilajele nu pot intra imediat în anumite zone, iar lucrările trebuie reluate după ce solul se drenează.

„Atunci când plouă abundent, solul se îmbibă cu apă, iar utilajele nu pot intra o vreme, până se drenează. Este un alt motiv pentru care, luna trecută, am avut șantiere pe care nu am putut intra, câteva zile”, a explicat municipalitatea.

Ciucu: „Prefer să dureze mai mult”

Pentru administrația Capitalei, alternativa ar fi ca lucrările la șine să fie finalizate mai repede, iar problemele din subteran să fie lăsate pentru intervenții ulterioare. Primarul Ciprian Ciucu spune că nu vrea această variantă.

„Dacă aveam de lucru doar la șina de tramvai, era simplu, terminam într-un an de zile. Dar trebuie să modernizăm și ce e în subteran. Că nu vrem ca peste doi ani să ne trezim că se sparge o țeavă și desfacem tot ca să ajungem la ea, că ar fi bani aruncați pe fereastră. Prefer să dureze mai mult, dar să aplicăm soluția corectă, să facem lucrări de calitate care să reziste zeci de ani de acum înainte”, a explicat primarul general.

Municipalitatea recunoaște că șantierele înseamnă trafic, zgomot și întârzieri pentru cei care circulă prin zonele afectate. Explicația pentru perioadele în care lucrările par să nu avanseze se află însă, uneori, sub asfalt.

„Știm că șantierele înseamnă disconfort, trafic și răbdare pusă la încercare. Știm și că, atunci când vedeți o zonă în care lucrările par să fi stagnat, este firesc să vă întrebați de ce. Dar, dincolo de ceea ce se vede la suprafață, în subteran se construiește fundația unei infrastructuri care trebuie să funcționeze bine pentru zeci de ani”, a transmis Primăria București.