Peste 18.000 de locuințe din București se încălzesc încă cu lemne și cărbune. Ciprian Ciucu propune racordarea la gaz prin programul „AER 2030 ACASĂ”

Primarul general Ciprian Ciucu a prezentat vineri, 2 octombrie, în cadrul unei dezbateri dedicate calității aerului, propunerea „AER 2030 ACASĂ”. Programul ar urma să sprijine gospodăriile care folosesc lemne, cărbune și alți combustibili solizi să treacă la sisteme de încălzire mai puțin poluante.

Potrivit datelor prezentate de municipalitate, în București există 18.593 de case încălzite cu lemn și cărbune. Dintre acestea, aproximativ 15.200 au putut fi localizate, astfel încât autoritățile să poată identifica mai clar zonele în care problema este concentrată. Primăria consideră că încălzirea rezidențială cu combustibili solizi este una dintre principalele surse de poluare cu PM2,5, particule foarte fine care pot pătrunde adânc în sistemul respirator.

Peste 6.000 de locuințe sunt concentrate în șapte zone

Datele municipalității arată că locuințele încălzite cu combustibili solizi nu sunt distribuite uniform în București. Șapte zone concentrează 6.070 de astfel de gospodării. Cea mai mare concentrație se află în zona Ferentari – Rahova – Giurgiului, unde au fost identificate 3.211 locuințe. Ceea ce reprezintă 21,1% din totalul celor localizate.

Urmează zona Giulești-Sârbi – Chitila Triaj, cu 877 de locuințe, Cățelu – Industriilor – Policolor, cu 833, și Colentina – Andronache – Fundeni, cu 522. Alte zone identificate de Primărie sunt Obor – Moșilor – Ferdinand, cu 327 de locuințe, Berceni Sud – Vitan Bârzești, cu 226, și Străulești Nord, cu 74 de locuințe.

Municipalitatea menționează că racordarea gospodăriilor la rețelele de gaze naturale a început deja în unele zone. Noul program ar trebui să ofere o soluție mai amplă și etapizată.

Cum ar urma să funcționeze programul „AER 2030 ACASĂ”

Ciprian Ciucu propune ca „AER 2030 ACASĂ” să fie un program multianual destinat gospodăriilor care utilizează combustibili solizi pentru încălzire. Ideea municipalității este ca finanțarea să fie construită împreună cu Guvernul și primăriile de sector. La acest mecanism ar putea fi adăugate, în funcție de situație, fonduri de la bugetul municipal și contribuții ale beneficiarilor.

Programul nu ar urma să fie aplicat simultan în toate zonele. Planul prezentat de Primărie prevede ca în 2027 să fie lansată o etapă-pilot într-una dintre zonele în care există o concentrație mare de locuințe încălzite cu lemne și cărbune. Între 2028 și 2030, programul ar urma să fie extins treptat și în celelalte zone identificate. Ritmul extinderii va depinde însă de finanțarea disponibilă și de capacitatea infrastructurii existente.

De ce este preferat gazul în locul încălzirii electrice

Municipalitatea a analizat și varianta trecerii gospodăriilor la încălzirea electrică. Potrivit lui Ciprian Ciucu, problema este diferența dintre costul inițial și cel de utilizare. „Ne-am uitat la partea electrică. Acolo este mai ieftin branșamentul, dar costul de operare este mai mare. Deci, pe termen lung, le va fi mai greu să achite factura. De aceea am optat pentru branșarea la gaz. Este mai scumpă partea inițială, pentru că trebuie făcută branșarea, dar este mai suportabilă pentru populație pe termen lung”, a declarat primarul general în cadrul dezbaterii.

Potrivit calculelor prezentate de edil, costul unui branșament la rețeaua de gaze este de aproximativ 3.600 de euro. „Costul pentru branșament este în jur de 3.600 de euro. Dacă facem un calcul, să spunem, pentru 10.000 de locuințe, la 3.600 de euro, vă dați seama de masivitatea programului. Părerea mea este că avem nevoie de un program care este suportabil într-un oraș precum Bucureștiul și care să aibă efect și asupra poluării”, a mai spus Ciprian Ciucu.

La un asemenea cost, racordarea a 10.000 de locuințe ar însemna, orientativ, o investiție de aproximativ 36 de milioane de euro numai pentru branșamente. Suma ar putea fi însă diferită în funcție de soluțiile tehnice, de lucrările necesare și de modul în care va fi construit programul.

Traficul și încălzirea locuințelor, două direcții pentru reducerea poluării

Primăria Capitalei pornește de la ideea că problema calității aerului din București are mai multe cauze. Însă două dintre sursele asupra cărora municipalitatea vrea să intervină sunt traficul rutier și încălzirea locuințelor cu combustibili solizi.

În cazul traficului, una dintre măsurile anunțate de municipalitate vizează limitarea etapizată a accesului în oraș al autovehiculelor cu norme de poluare mai scăzute. În cazul locuințelor, soluția propusă este înlocuirea treptată a sistemelor care folosesc lemne și cărbune.