Leul slăbește, prețurile apasă. Cresc chiriile și ratele, cu presiuni pe bugetul românilor

Chiriile și ratele la credite devin o nouă sursă de presiune pentru bugetele gospodăriilor din România, într-o perioadă în care puterea de cumpărare este deja afectată de inflație. În august 2026, România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 6,3%, potrivit Eurostat. În iulie, diferența fusese și mai mare: 8,2%, față de 3% la nivelul UE.

În acest context, deprecierea leului în raport cu euro adaugă o presiune suplimentară asupra unor costuri importante. Cursul euro a ajuns la 5,2589 lei pe 26 august, după ce începutul anului găsise moneda europeană la aproximativ 5,0905 lei.

Chiriile nu au crescut însă uniform: datele Storia arătau în iunie o medie națională de 531 de euro, aproape neschimbată față de anul precedent. Problema este combinația dintre costul locuirii, credite și scăderea puterii de cumpărare.

După scumpirile din magazine,vin chiriile și ratele

Leul este tot mai slab și prețurile mari, chiriile, ratele și facturile apasă facturile gospodăriilor. Deprecierea monedei naționale nu se transformă automat în scumpiri pentru fiecare produs sau serviciu. Efectele apar diferit, în funcție de modul în care sunt stabilite prețurile și de expunerea la importuri.

În cazul locuirii, însă, moneda europeană are o importanță aparte. O parte dintre proprietari își raportează chiriile în euro, iar în aceste situații un curs mai ridicat înseamnă mai mulți lei necesari pentru aceeași sumă exprimată în moneda europeană.

Analizând acest mecanism, observăm că deprecierea leului poate transmite presiuni asupra chiriilor, ratelor, carburanților și produselor importate. Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR Dan Suciu, leul pierduse peste 3,3% față de euro de la începutul lui 2026 până la 26 august. De asemmeena, a pierdut aproximativ 4% față de aceeași perioadă din 2025.

Asta nu înseamnă că toate chiriile cresc automat odată cu euro. Piața locuințelor are propriile reguli, iar cererea și oferta pot tempera sau amplifica efectul cursului.

Chiriile nu cresc peste tot, dar locuirea rămâne scumpă

Datele Storia pentru iunie 2026 arătau o situație mai nuanțată decât o simplă creștere generalizată a chiriilor. Media națională era de 531 de euro, aproape identică cu cea din iunie 2025. În marile orașe, evoluțiile au fost diferite: Bucureștiul a înregistrat o creștere anuală de 2%, iar Timișoara de 8%, în timp ce în celelalte orașe analizate chiriile medii au stagnat sau au scăzut.

În același timp, interesul pentru închiriere a crescut. Contactările pentru locuințele disponibile au fost cu 12% mai numeroase în iunie față de luna precedentă. Vizualizările anunțurilor au crescut cu 6% față de mai. Acest lucru sugerează o presiune structurală pe piață. Atunci când cumpărarea unei locuințe devine mai greu accesibilă, o parte dintre oameni rămân mai mult timp în chirie.

Analiza pieței rezidențiale pentru 2026 indică aceeași tendință. Creșterea prețurilor locuințelor, costurile de finanțare și oferta limitată fac ca închirierea să devină pentru unii români o soluție pe termen mai lung, nu neapărat o alegere temporară.

Ratele, cealaltă mare presiune

Dacă pentru chiriași cursul valutar poate deveni o problemă atunci când suma este exprimată în euro, pentru cei cu credite variabile problema principală este nivelul dobânzii.

Piața creditelor ipotecare s-a schimbat considerabil în ultimii ani. În 2026, dobânzile fixe oferite de bănci pornesc de la aproximativ 4,55–4,59%. Costul total al unui credit variabil, calculat prin IRCC plus marja bancară, poate depăși 8%. Potrivit analizei Global Property Guide, peste 98% din noile credite ipotecare sunt acordate în prezent cu dobândă fixă.

Exemplul este relevant pentru bugetele familiale. La un credit de 350.000 de lei pe 30 de ani, diferența dintre o dobândă fixă de aproximativ 4,70% și un cost variabil de circa 8,06% poate însemna sute de lei în plus la plata lunară. Chiar dacă dobânzile au început să coboare, nivelul lor rămâne important pentru cei care au deja credite sau care încearcă să cumpere o locuință.

România are cea mai mare inflație din UE

Presiunea locuirii trebuie privită împreună cu scumpirea celorlalte cheltuieli. În august, România a avut o inflație armonizată de 6,3%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Media UE a fost de 3,2%.

România nu are cele mai scumpe alimente din Uniunea Europeană, spune Eurostat. Asta spre deosebire de analiza Euronews. Datele Eurostat pentru 2025 arată că prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice din România erau cu aproximativ 20% sub media UE. România avea chiar cel mai scăzut nivel de prețuri pentru mai multe categorii alimentare. Diferența dintre datele furnizate de cele două surse nu e de natură să limpezească bugetul românilor. Aceștia resimt puternic duferența dintre creșterea prețurilor la alimente și nivelul salarial.

Problema românilor este mai ales ritmul scumpirilor raportat la veniturile disponibile, nu faptul că alimentele ar fi nominal cele mai scumpe din Europa. Această diferență este esențială. O economie în care prețurile cresc rapid poate eroda puterea de cumpărare. Asta chiar dacă nivelul absolut al unor produse rămâne sub media europeană.