România încheie primele opt luni cu un deficit bugetar mai mic decât anul trecut

Bugetul României a acumulat un deficit de 59,42 miliarde de lei după primele opt luni din 2026. Raportat la Produsul Intern Brut, nivelul este de 2,89%, potrivit datelor publicate sâmbătă de Ministerul Finanțelor.

Față de aceeași perioadă din 2025, diferența ajunge la 26,94 miliarde de lei. Atunci, deficitul era de 86,36 miliarde de lei și reprezenta 4,51% din PIB. Calculată în termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%.

În spatele rezultatului se află o creștere mai rapidă a veniturilor decât a cheltuielilor. Încasările statului au avansat cu 11,4%, în timp ce plățile bugetare au crescut cu 4,2%.

TVA a adus peste 100 de miliarde de lei

Cea mai mare parte a veniturilor publice provine din taxele și contribuțiile colectate în această perioadă. În total, veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 468,10 miliarde de lei, cu aproape 48 de miliarde de lei peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut.

Veniturile fiscale au reprezentat 242,69 miliarde de lei. Creșterea anuală a acestei componente a fost de 14,3%.

Din această sumă, 103,35 miliarde de lei au provenit din TVA. Încasările din această taxă au fost cu 20,80 miliarde de lei mai mari decât în perioada ianuarie-august 2025, ceea ce înseamnă un avans de 25,2%.

Impozitul pe salarii și venit a adus 42,86 miliarde de lei, după o creștere de 8,1%. Pentru impozitul pe profit, statul a încasat 29,55 miliarde de lei, cu 9,1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Contribuțiile de asigurări au urcat la 147,53 miliarde de lei. Comparativ cu primele opt luni din 2025, acestea au crescut cu 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%. O altă creștere importantă a fost înregistrată la impozitele și taxele pe proprietate. Aici, încasările au depășit 11 miliarde de lei, după un avans de peste 30%.

Fondurile europene au crescut cu aproape 38%

Pe lângă taxele colectate intern, bugetul a beneficiat și de sumele provenite de la Uniunea Europeană și alți donatori. Valoarea acestora a ajuns la 43,38 miliarde de lei în primele opt luni.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, suma este mai mare cu aproximativ 37,7%. Raportate la PIB, veniturile totale au ajuns la 22,8%, față de 21,9% cu un an înainte.

Pe partea cealaltă a execuției bugetare, statul a cheltuit 527,53 miliarde de lei până la sfârșitul lunii august. Ponderea acestor cheltuieli în PIB a coborât de la 26,4% la 25,7%.

Dobânzile au crescut cu 26,7%

Una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului vine din costul finanțării datoriei publice. Pentru dobânzi au fost plătite 42,05 miliarde de lei, cu 8,86 miliarde de lei mai mult decât în primele opt luni din 2025.

Creșterea anuală a cheltuielilor cu dobânzile a fost de 26,7%. În raport cu PIB-ul, acestea au ajuns la aproximativ 2%.

Ministerul Finanțelor arată că nivelul dobânzilor continuă să apese asupra bugetului, iar reducerea necesarului de finanțare poate limita costurile asociate datoriei publice.

Cheltuielile de personal au scăzut

În cazul salariilor plătite din fonduri publice, suma cheltuită în primele opt luni a fost de 109,04 miliarde de lei. Nivelul este cu 4,26 miliarde de lei sub cel înregistrat în perioada similară din 2025.

Scăderea este pusă de Ministerul Finanțelor pe seama reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de personal și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026.

Raportul față de PIB arată o diminuare de 0,6 puncte procentuale, până la 5,3%. Pentru bunuri și servicii, în schimb, cheltuielile au crescut la 67,83 miliarde de lei, cu 7,1% peste nivelul din anul precedent.

Asistența socială a reprezentat 166,87 miliarde de lei. Suma este cu 0,3% mai mică decât cea din primele opt luni ale lui 2025, în contextul măsurilor prevăzute de Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Investițiile au ajuns la 97 de miliarde de lei

O parte importantă a cheltuielilor bugetare a mers către proiectele de investiții. Totalul acestora a ajuns la 97,05 miliarde de lei, față de 71,95 miliarde de lei în primele opt luni ale anului trecut.

Diferența este de 25,1 miliarde de lei. Din totalul investițiilor, 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027.

Proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR au primit cu 27 de miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de 67,3% și include atât granturi, cât și împrumuturi.

Finanțarea europeană a compensat scăderea investițiilor realizate din surse naționale. În comparația cu anul trecut, Ministerul Finanțelor menționează nivelul ridicat al unor plăți efectuate la începutul lui 2025, inclusiv pentru obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli din domeniul apărării.

Cât s-a cheltuit pentru energie și gaze

Din bugetul de stat au fost suportate și plăți pentru compensarea facturilor la electricitate și gaze naturale. În primele șapte luni ale anului, acestea au însumat 236,64 milioane de lei.

În paralel, proiectele de dezvoltare finanțate din fonduri externe nerambursabile au atras 52,24 miliarde de lei. În această sumă intră programele europene aferente perioadelor 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR.

Nazare cere prudență la cheltuieli

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a susținut că rezultatele execuției la opt luni arată efectele măsurilor adoptate. Oficialul a atras atenția asupra presiunilor care pot apărea în perioada următoare.

„Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului şi al unui spaţiu fiscal limitat, dar şi al factorilor externi care pot influenţa evoluţia economiei României”, a declarat Alexandru Nazare.

Pentru întregul an, ținta stabilită de autorități este un deficit de 6,2% din PIB. Ministrul a indicat disciplina cheltuielilor și menținerea investițiilor esențiale drept elemente importante pentru perioada următoare.