România, printre campioanele scumpirilor la alimente din UE

O comparație realizată de Euronews Business, pe 26 de state europene, arată cum au evoluat, în ultimii cinci ani, atât prețurile la alimente, cât și salariile minime.

România se numără printre țările unde produsele alimentare s-au scumpit cel mai mult din întreaga Uniune Europeană.

Alimentele s-au scumpit rapid, dar salariile minime au ținut pasul

Analiza urmărește un scop precis. Să afle unde angajații cu venituri mici își permit, în prezent, mai multă mâncare decât acum 5 ani.

Concluzia generală arată că, deși alimentele s-au scumpit vizibil în toată Europa, în majoritatea celor 26 de state comparate salariul minim a crescut chiar mai repede decât prețurile din magazine.

Nu peste tot a fost, însă, așa. Malta reprezintă una dintre excepțiile clare. Aici, un angajat plătit cu salariul minim de acolo cumpără astăzi cu aproximativ 6% mai puține alimente decât acum 5 ani. Asta deși venitul său a crescut nominal.

Spania și Franța au înregistrat, la rândul lor, o pierdere similară de putere de cumpărare pentru cei cu salarii minime.

Ungaria, Bulgaria și România, în topul scumpirilor la mâncare

Potrivit datelor Eurostat, între august 2021 și august 2026, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au urcat, în medie, cu 34% în întreaga Uniune Europeană.

Cea mai abruptă creștere din blocul comunitar a fost înregistrată în Ungaria, cu 57%. Această ţară este urmată de Bulgaria, cu 54%, și România, cu 53%. La polul opus, Cipru a avut cea mai mică majorare de preț, de doar 21%.

Dacă lărgim comparația la 35 de țări europene, cea mai redusă creștere aparține Elveției, cu doar 5%. Turcia rămâne, în schimb, un caz aparte în peisajul european. Acolo, prețurile la alimente și băuturi nealcoolice au explodat cu 752%, în același interval.

De ce s-au scumpit atât de mult alimentele în Turcia

Explozia preturilor în Turcia este legată direct de o perioadă lungă de inflație galopantă. Aceasta este alimentată de prăbușirea monedei naționale, lira turcească, care a scumpit puternic materiile prime și bunurile importate. Deprecierea monedei a fost accelerată, la rândul ei, de o serie de reduceri ale dobânzilor începute în 2021. Aceasta este exact perioada în care inflația era deja în creștere.

Dobânzile mai mici au făcut lira turcească mai puțin atractiv ca instrument de economisire. Ceea ce a pus presiune suplimentară pe cursul valutar. Turcia a schimbat radical direcția în 2023, majorând puternic dobânzile, dar prețurile au continuat, totuși, să urce.

Războiul din Ucraina, un factor suplimentar de presiune

În Uniunea Europeană, alimentele se scumpeau deja înainte ca Rusia să declanșeze invazia asupra Ucrainei, în februarie 2022. Conflictul a adăugat presiune în plus, prin scumpirea energiei, a îngrășămintelor și a transportului. Dar și prin perturbarea piețelor agricole, efecte resimțite direct pe rafturile supermarketurilor.

Printre cele mai mari economii ale blocului comunitar, prețurile alimentelor au urcat cu 25% în Franța, 30% în Italia, 34% în Germania și 35% în Spania, în intervalul august 2021-august 2026.

Salariul minim din Ungaria, cu cea mai mare creștere din UE

În aceeași perioadă, salariile minime brute lunare au crescut și ele, în majoritatea statelor europene care aplică un salariu minim stabilit prin lege. Ungaria a înregistrat cel mai mare avans din UE, de 93%.

Salariul minim a mai urcat cu 46% în Germania, cu 29% în Spania și cu 20% în Franța. Valorile sunt calculate în monedele naționale.

Turcia, Serbia și Muntenegru, campioane și la creșterea salariului minim

Turcia domină și acest clasament, cu o creștere de 823% a salariului minim, în doar 5 ani. Salariile minime s-au mai mult decât dublat și în Serbia, cu 103%, respectiv în Muntenegru, cu 102%.

Un salariu mai mare nu garantează, însă, automat, o putere de cumpărare mai bună. Analiza calculează exact câte alimente puteau fi cumpărate cu un salariu minim brut lunar, atât în august 2021, cât și în august 2026. Nu ţine cont de taxe, chirie sau alte cheltuieli curente ale angajaților.

O simplă scădere din creșterea salariului minim a inflației alimentelor poate induce în eroare. Mai ales acolo unde inflația este foarte ridicată, precum în Turcia.

Compararea directă a cantității de alimente accesibile, la fiecare dintre cele 2 momente, oferă, în schimb, o imagine mult mai clară a situației reale.

Doar trei țări au pierdut putere de cumpărare la alimente

Dintre cele 26 de state analizate, doar în 3 dintre ele angajații cu salariu minim au pierdut, efectiv, putere de cumpărare, raportată la prețul alimentelor.

Malta înregistrează cea mai mare scădere, de 6%: un salariu minim care cumpăra 100 de coșuri de alimente, în august 2021, mai cumpără doar 94, în august 2026. Spania și Franța urmează, cu scăderi de 5%, respectiv 4%.

România, printre statele cu cea mai mare creștere a puterii de cumpărare

La polul opus, Serbia și Muntenegru au înregistrat cele mai mari creșteri ale cantității de alimente accesibile cu un salariu minim, de 37%. Practic, un salariu care cumpăra 100 de coșuri de alimente, în 2021, cumpără acum 137.

Croația, Albania, România, Ungaria, Bulgaria și Lituania au înregistrat, la rândul lor, creșteri de peste 20% ale puterii de cumpărare la alimente.

Alte majorări notabile au fost de 10% în Irlanda, 9% în Germania, 7% în Grecia, 6% în Belgia și în Țările de Jos, respectiv 3% în Portugalia.