Citește știri
0 comentarii
Horațiu Cosma explică de ce sunt blocate 5 proiecte mari de infrastructură (sursa foto: Facebook) 
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Niciun kilometru nou de autostradă nu a fost inaugurat în 2026. Cinci mari proiecte de infrastructură sunt blocate între două companii de stat. După ce conducerea CNAIR a refuzat să respecte un ordin de ministru și a atacat transferul lor în justiție.
Într-un interviu pentru NewsEdge, secretarul de stat de la ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma a explicat cum s-a ajuns la acest blocaj și avertizează că România riscă să piardă fonduri europene din PNRR.
Secretarul de stat anunță și o veste bună pentru șoferii care circulă pe A3 București–Ploiești. Au început proiectarea și execuția pentru primele șase spații de servicii moderne, în zonele Moara Vlăsiei, Ștefăneștii de Jos și Gruiu. După ani în care una dintre cele mai importante autostrăzi din România a funcționat fără facilități decente, noile spații ar urma să includă toalete moderne, dușuri, stații de carburanți, restaurant și puncte de încărcare pentru mașini electrice.
Conflictul CNAIR-CNIR
Conflictul dintre Ministerul Transporturilor și CNAIR pleacă de la o reformă mai veche, dar aplicată lent.
În această logică, CNAIR ar urma să se ocupe mai ales de întreținerea rețelei actuale, autostrăzi, drumuri naționale, reparații, deszăpezire, administrare curentă. Noua companie, CNIR, ar trebui să preia marile investiții noi, aflate în pregătire sau execuție.
Horațiu Cosma spune că Ministerul Transporturilor a decis să continue acest transfer etapizat prin mutarea unui nou pachet de cinci proiecte. Este vorba de Autostrada București–Alexandria, secțiunea Făgăraș–Brașov, Drumul Expres Arad–Oradea, Alternativa Techirghiol și al doilea pod peste Dunăre de la Giurgiu.
El susține că ministerul a ales tocmai aceste investiții pentru că existau întârzieri importante. Vorbim de licitații lansate de doi ani care nu se mai terminau, studii de fezabilitate nefinalizate și proiecte care aveau nevoie de „un impuls”.
Conflictul a depășit nivelul declarațiilor publice. CNAIR a atacat în instanță Ordinul de Ministru 475/2026 prin care se dispunea transferul, iar Curtea de Apel București a suspendat executarea ordinului, cel puțin temporar.
Cosma a precizat că suspendarea executării unui ordin nu echivalează cu anularea obligației legale care stă la baza lui:
„Termenul legal de 15 zile a expirat. Atacarea ordinului de ministru nu suspendă obligația de a-l pune în executare.”
Cosma susține că situația este neobișnuită pentru că o companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor a ajuns să dea în judecată chiar ministerul pentru a bloca un transfer prevăzut de reforma asumată de stat.
„În mod nejustificat, compania veche de drumuri s-a pus cu picioarele de-a curmezișul. A refuzat să predea aceste proiecte conform termenului din ordinul de ministru și a acționat în instanță Ministerul Transporturilor”, spune el.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a respins acuzațiile și le-a definit ca atacuri personale. Anterior, ministrul Radu Miruță trimisese Corpul de Control la CNAIR.
Care e stadiul proiectelor blocate
Ministerul Transporturilor vrea să îl mute de la CNAIR la CNIR cinci proiecte mari.
Primul este Drumul Expres Arad–Oradea, proiectul pe care Horațiu Cosma îl indică drept cel mai afectat de întârzierea transferului. Potrivit secretarului de stat, aici există deja contracte semnate cu constructorii, ceea ce înseamnă că lucrările ar putea începe rapid.
„Acolo sunt deja contracte direct de execuție. Mâine ar putea constructorii să intre în șantiere”, spune Cosma. El susține că, deși proiectul ar putea fi pornit, CNAIR a cerut pentru 2026 „0 lei” în buget și a împins ordinul de începere spre 2027.
El afirmă că CNIR e dispusă să preia proiectul, să caute soluții de bugetare și să dea ordinul de începere chiar din această vară. În prezent însă, proiectul se află într-o zonă de blocaj instituțional. Legal ar trebui să ajungă la CNIR, dar documentele, studiile și birocrația sunt încă la CNAIR.
Al doilea proiect este Autostrada București–Alexandria.
„București–Alexandria, o rută extrem de aglomerată din sudul țării, care funcționează acum pe un DN6 foarte aglomerat și periculos, cu multe accidente”, explică secretarul de stat.
În cazul acestui proiect, problema principală este întârzierea studiului de fezabilitate.
Al treilea proiect este Făgăraș–Brașov. Cosma spune că studiul de fezabilitate pentru acest proiect trenează de aproximativ cinci ani și încă nu este finalizat.
Al patrulea proiect este Alternativa Techirghiol, de la centura Constanței spre sud. Proiectul este important pentru degrevarea traficului sezonier spre stațiuni în zona de sud a litoralului, una dintre cele mai aglomerate în perioada verii.
Al cincilea proiect este al doilea pod peste Dunăre, Giurgiu–Ruse, o investiție cu miză transfrontalieră. Noua investiție ar urma să reducă presiunea de pe actualul pod. Acesta este acum folosit intens atât pentru trafic de pasageri, cât și pentru transport de marfă.
De ce a fost creată o companie nouă
Compania Națională de Investiții Rutiere a fost creată printr-o ordonanță din 2016. Dar a devenit funcțională mult mai târziu, după ce reforma a fost inclusă și în PNRR.
O întrebare firească este de ce statul a ales să creeze o nouă companie, în loc să reformeze CNAIR. Cosma susține că, în realitate, reformarea unei structuri vechi este foarte dificilă.
Ideea din spatele acestei împărțiri este simplă, spune Horațiu Cosma. Statul a încercat să scoată marile proiecte de infrastructură din logica unei companii vechi, încărcate de proceduri, litigii și întârzieri și să le mute într-o structură nouă, mai suplă, construită special pentru investiții.
El vorbește despre companii de stat cu scheme de personal rigide, contracte colective de muncă și angajați greu de schimbat. În opinia sa, un ministru poate modifica vârful unei companii, dar nu poate schimba rapid întreaga cultură organizațională.
„E destul de complicat să reformezi un mamut care s-a obișnuit într-un anumit fel să facă lucrurile”, afirmă Cosma.
În schimb, CNIR a fost gândită ca o companie nouă, pornită de la zero, cu oameni aduși din piață, din mediul privat sau chiar din străinătate. Secretarul de stat o descrie ca pe o structură „orientată spre obiectiv”. Mai apropiată de o corporație privată decât de o instituție clasică a statului.
Riscul pierderii banilor din PNRR
Transferul proiectelor către CNIR face parte din reformele asumate prin PNRR. Dacă termenul nu este respectat, România riscă să piardă sute de milioane de euro.
Cosma a explicat că, în momentul interviului, o echipă a ministerului se afla la Bruxelles pentru discuții privind ajustări în portofoliul de proiecte PNRR. În special pentru a muta unele proiecte între categoriile de grant și împrumut. Astfel încât banii nerambursabili să fie utilizați integral până la termenul de 31 august.
Un risc specific a fost identificat pe autostrada A7, tronsonul Bacău–Pașcani, unde vremea din iarnă și primăvară a îngreunat progresele pe șantier.
„Dacă plouă în continuare, s-ar putea să avem mici probleme acolo. Vom fi probabil la 90% din finalizare”, a recunoscut Cosma.
Pe scurt, Ministerul Transporturilor vrea ca proiectele mai avansate să fie acoperite din granturi, adică din bani nerambursabili. Iar cele cu risc mai mare să fie mutate pe componenta de împrumut. Scopul este ca, la închiderea programului, România să poată atrage cât mai mulți bani nerambursabili.
Niciun km de autostradă inaugurat în 2026
Contextul general al infrastructurii rutiere din 2026 pune conflictul CNAIR–minister într-o lumină și mai apăsătoare. În primele cinci luni ale anului, România nu a inaugurat niciun kilometru nou de autostradă. Asta deși reprezentanții ministerului Transporturilor anunțaseră că 2026 ar putea fi un an record.
Horațiu Cosma spune însă că statistica inaugurărilor trebuie citită în ritmul real al șantierelor. În infrastructură, iarna și începutul primăverii sunt perioade mai lente. Lucrările accelerează în aprilie-mai, iar cele mai multe inaugurări vin în toamnă și la final de an.
„Statistic, kilometrii de autostradă se inaugurează în general în a doua parte a anului”, spune el.
Secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor susține că o parte dintre șantiere sunt deja foarte avansate. A dat exemplul sectorului Zimbor–Poarta Sălajului de pe Autostrada Transilvania, despre care spune că era aproape finalizat, dar și al sectorului Adjud–Răcăciuni de pe A7, aflat la aproximativ 95%.
De asemenea, pe Autostrada de Centură București, unele sectoare ar fi la 80–85%.
În ciuda începutului lent, Horațiu Cosma estimează că România ar putea inaugura peste 200 de kilometri de autostradă și drum expres în 2026. Mai mult, vorbește despre o valoare apropiată de 250 de kilometri, ceea ce ar reprezenta un record.
A3 București–Ploiești, autostrada fără servicii decente
Separat de conflictul instituțional, Cosma a anunțat o veste concretă pentru șoferii de pe una dintre cele mai circulate autostrăzi din țară. Au început proiectarea și execuția primelor șase spații de servicii de pe A3 București–Ploiești, în zonele Moara Vlăsiei, Ștefăneștii de Jos și Gruiu.
Facilitățile vor include toalete moderne, dușuri pentru șoferii de lung parcurs, stații de carburanți și de încărcare pentru vehicule electrice, spații comerciale și zone de relaxare.
La Moara Vlăsiei, concesionarul OMV Petrom va construi un complex complet.
Cosma spune că termenul contractual pentru proiectare și execuție este de 18 luni.
Ministerul vrea însă reducerea termenului. Secretarul de stat susține că și concesionarul are interesul să finalizeze mai repede, pentru că spațiile pot începe să producă venituri doar după deschidere.
Anunțul vine după o lungă istorie de eșecuri. Constructorul anterior a abandonat lucrările, contractul i-a fost reziliat, iar procedura de licitație a trebuit reluată.
Secretarul de stat își amintește un episod din 2021, când a cerut companiei un termen clar pentru finalizarea măcar a unui spațiu de servicii. I s-a promis data de 10 aprilie. În ziua respectivă, spune el, s-a urcat în mașină și a mers pe A3.
„Evident, era închis. M-am supărat foarte tare și am spus că așa ceva nu se poate”, povestește Cosma.
Secretarul de stat de la MT spune că pentru a doua tranșă de 6 parcări de pe Autostrada București – Ploiești, din zonele Palanca, Moara Domnească și Bărcănești, procedura de concesiune a fost anulată în anul 2024 și încă nu a fost relansată. El menționează că a solicitat CNAIR să reia această licitație în cel mai scurt timp. Astfel încât întreaga autostradă să beneficieze de servicii moderne și facilități la standarde europene.
O propunere pentru tine, cititorule
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.
📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.
📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
