Andy Burnham și relația cu țara noastră. Cum i-a ajutat noul premier britanic pe românii din Regatul Unit

Andy Burnham și relația cu țara noastră. Cum i-a ajutat noul premier britanic pe românii din Regatul Unit
Imagine Andy Burnham a primit mandatul de premier britanic de la Regele Charles (sursa foto: Facebook)
Noul premier britanic are o istorie politică în care România apare în mai multe momente importante. Andy Burnham a vorbit despre contribuția muncitorilor est-europeni, a susținut protejarea cetățenilor UE după Brexit și a participat la dezbaterile privind aderarea României la Uniunea Europeană.

Legăturile sale cu Bucureștiul nu au fost constante, dar au traversat aproape două decenii de activitate publică. Ele includ teme precum migrația, piața muncii, cooperarea locală și relațiile dintre partidele social-democrate. Burnham a preluat luni conducerea guvernului britanic, după ce a devenit liderul Partidului Laburist. El i-a succedat lui Keir Starmer și a primit mandatul regal pentru formarea unui nou cabinet.

A cerut garanții pentru europeni după Brexit

Una dintre pozițiile sale cele mai favorabile românilor a fost exprimată după referendumul britanic din 2016. Burnham a cerut atunci clarificarea rapidă a statutului cetățenilor europeni deja stabiliți în Regatul Unit. El s-a opus folosirii acestora în negocierile purtate între guvernul britanic și instituțiile europene. În această categorie intrau și românii care munceau, studiau sau locuiau în Marea Britanie.

Burnham a susținut o moțiune prin care europenii trebuiau să primească garanții privind dreptul de ședere. Mesajul politic era că viețile oamenilor nu puteau deveni instrumente într-o negociere diplomatică. Poziția sa a venit într-o perioadă în care milioane de cetățeni europeni nu știau ce statut vor avea. Comunitatea românească se număra printre cele direct afectate de incertitudine.

Considera că muncitorii est-europeni ajutau economia britanică

Cu mai mulți ani înaintea Brexitului, Burnham respingea discursul potrivit căruia migrația est-europeană aducea doar costuri. El susținea că lucrătorii veniți după extinderea Uniunii Europene ocupau posturi rămase libere. În opinia sa, aceștia contribuiau la bugetul public și acopereau deficitul de personal din numeroase sectoare. Burnham afirma chiar că taxele plătite depășeau valoarea beneficiilor sociale primite.

„Contribuția lor este uriașă. Ei acoperă lipsurile de pe piața muncii și îndeplinesc un rol vital”, spunea viitorul premier britanic.

Declarația nu îi menționa exclusiv pe români, dar îi includea în categoria muncitorilor europeni veniți în Regatul Unit. Poziția contrasta cu retorica tot mai dură despre imigrație din politica britanică. Burnham spunea și că ar paria „o sumă mare de bani” că acești angajați contribuiau net la finanțele statului.

Susținea aderarea României, dar cerea precauție pe piața muncii

România a intrat explicit în discursul său politic în noiembrie 2005. Burnham era atunci subsecretar parlamentar de stat în Ministerul britanic de Interne. El a reprezentat guvernul în dezbaterile privind pregătirea aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Burnham susținea extinderea, pe care o considera importantă pentru stabilitatea continentului.

„Aderarea României și Bulgariei va contribui în continuare la stabilitatea politică și la securitatea din vecinătatea noastră și va crea noi oportunități economice pentru cetățenii și companiile britanice”, declara Burnham în Camera Comunelor.

Politicianul laburist vedea aderarea ca pe încheierea unei tranziții dificile de la regimuri autoritare la democrație. În același timp, promova avantajele economice pentru mediul britanic de afaceri. Sprijinul pentru integrarea României nu însemna însă și susținerea automată a accesului liber pe piața muncii. Burnham considera că guvernul trebuia să analizeze efectele posibile asupra economiei britanice.

„Trebuie să adoptăm o poziție ținând cont în special de efectul asupra pieței muncii din Regatul Unit. Aceasta este, evident, o preocupare predominantă în luarea oricărei decizii”, declara el în noiembrie 2005.

Printre variantele discutate se aflau accesul liber, înregistrarea obligatorie și păstrarea temporară a permiselor de muncă. Regatul Unit a ales ulterior să impună restricții tranzitorii românilor și bulgarilor.

România apărea și în discuțiile despre traficul de persoane

Tot în perioada premergătoare aderării, Burnham a vorbit despre combaterea traficului de persoane. Subiectul ocupa un loc important în dialogul dintre Londra, București și instituțiile europene. El afirma că Ministerul britanic de Interne și Europol desfășurau acțiuni concentrate inclusiv asupra cazurilor legate de România. Țara noastră era privită atunci ca un punct important pe traseele rețelelor criminale.

Un contact recent cu diplomația română din Manchester

O legătură directă mai recentă a avut loc în mai 2025, când Burnham conducea administrația Greater Manchester. El s-a întâlnit cu Nicoleta Teodorovici, consulul general al României la Manchester. Diplomatul român ocupa și funcția de președintă a Manchester Consular Association. În cadrul întâlnirii, ea a oferit 1.500 de lire sterline unei organizații caritabile asociate administrației locale.

Suma fusese colectată în timpul unei gale organizate de comunitatea consulară. Evenimentul a pus în contact reprezentanții diplomatici cu autoritățile și organizațiile locale din regiune.

Relația lui Burnham cu România s-a manifestat astfel și la nivel instituțional, nu doar prin declarații politice. Greater Manchester găzduiește și o comunitate românească importantă.

Bucureștiul și Manchester au intrat în același program internațional

În 2021, Bucureștiul și Greater Manchester au fost incluse în Partnership for Healthy Cities. Programul reunește administrații interesate de sănătate publică, prevenție și reducerea inegalităților. Inițiativa este susținută de Bloomberg Philanthropies, Organizația Mondială a Sănătății și Vital Strategies. Cele două administrații au intrat în rețea în aceeași etapă.

Burnham declara atunci că pandemia a evidențiat diferențele sociale și sanitare din nordul Angliei. El considera că orașele pot învăța unele de la altele prin schimbul de politici și soluții.

Numele său a apărut și într-o inițiativă apropiată PSD

Andy Burnham a fost asociat indirect și cu platforma „Labour Friends of Romania”. Grupul fusese lansat în 2012, la Westminster, de reprezentanți laburiști și membri ai PSD Anglia. Inițiativa urmărea dezvoltarea legăturilor politice dintre social-democrații români și britanici. Coordonarea era asigurată inițial de Alexandru Petrescu, devenit ulterior ministru în guvernil PSD.

În 2015, pagina platformei a publicat o fotografie cu Burnham la o conferință Fabian Society. Momentul coincidea cu una dintre campaniile sale pentru conducerea Partidului Laburist.

0 comentarii Comentarii