Gărzile rezidenților devin obligatorii și remunerate prin lege. Alexandru Rogobete: „Trebuie să existe și recunoaștere clară a muncii lor”

Decizia vine după mai multe semnale din sistemul medical. Rezidenții reclamau faptul că depun muncă suplimentară fără a fi remunerați corespunzător. Acum, ministrul a subliniat rolul esențial al tinerilor medici în funcționarea spitalelor.

„Dacă le cerem responsabilitate, trebuie să existe și recunoaștere clară a muncii lor. Rezidenții nu sunt spectatori în sistem. Sunt deja parte din deciziile care se iau în timp real și din îngrijirea pacienților, în fiecare zi. Rezidenții nu sunt o anexă a medicului specialist, a medicului primar sau a “profului”. Ei sunt viitorul sistemului de sănătate și cei pe care ne bazăm pentru o construcție onestă, care nu mai ține cont de trecut, ci de prezent și viitor”, a transmis ministrul.

Ce prevede noul ordin pentru medicii rezidenți

Modificările vizează Ordinul ministrului Sănătății nr. 870 și au ca scop corectarea modului în care este organizată și plătită activitatea medicilor rezidenți. Mai exact, ei vor fi incluși în mod obligatoriu în liniile de gardă ale spitalelor în care își desfășoară pregătirea. „Linia de gardă” reprezintă echipa de medici care asigură continuitatea serviciilor medicale pe timpul nopții sau în weekend, atunci când programul obișnuit nu este activ.

Conform noilor reguli, medicii rezidenți vor lucra alături de medicul de gardă, sub supraveghere. Implicarea lor va depinde de nivelul de pregătire. Cei din primul an pot participa la gărzi, dar nu pe pozițiile principale. În timp ce, din anul al treilea, pot ajunge inclusiv în prima linie, întotdeauna coordonați de un medic cu experiență. Un aspect esențial este că toate gărzile efectuate în afara programului normal vor trebui plătite de către spitale, fără excepție.

„Rezidenții nu sunt umplutură”

Ministrul Sănătății a insistat asupra faptului că rolul medicilor rezidenți este adesea subestimat, deși ei sunt indispensabili în sistem. „Ei sunt generația care va duce mai departe această profesie, iar sistemul de sănătate are nevoie de ei. De aceea, modul în care îi tratăm la început de drum spune foarte clar ce fel de sistem construim. Asta este direcția în care mergem”, a mai scris Alexandru Rogobete pe pagina sa de Facebook.

„Medicul rezident nu este nici salahor, nici la dispoziția cuiva și nici „umplutură” atunci când nu se pot acoperi liniile de gardă. Medicul rezident este un pion important în funcționarea sistemului actual și, mai important, un pion fără de care sistemul de sănătate din viitor nu poate exista”, a adăugat oficialul. Ministrul a specificat că, deși a lucrat ca medic rezident pentru o perioadă relativ scurtă, a înțeles direct importanța unui astfel de rol în spitale.

Problemele din sistem rămân

Majoritatea medicilor rezidenți sunt mulțumiți de pregătirea profesională, aproape 98%, potrivit unui studiu recent. Chiar și așa, sistemul se confruntă în continuare cu dificultăți. Printre cele mai importante se numără lipsa locurilor de muncă după finalizarea rezidențiatului, menționată de 43% dintre respondenți, dar și birocrația, instabilitatea din sistemul public și influența politică.

Tot mai mulți medici tineri iau în calcul și alternative în afara spitalelor. Aproape 59% preferă domenii non-clinice, precum promovarea sănătății, prevenția sau managementul sanitar. În același timp, dorința de a pleca din țară rămâne solidă. 16,5% spun că vor să emigreze sigur, iar peste jumătate analizează opțiunea în funcție de oportunități. Doar aproximativ o treime dintre medici afirmă că vor rămâne în România.